Washingtonul a anunţat vineri actualizarea reglementărilor sale de control al exporturilor, măsură destinată să complice şi mai mult fabricarea şi cumpărarea semiconductorilor de către China, relatează AFP.
„Aceste actualizări vor limita capacitatea Republicii Populare Chineze în acelaşi timp de a cumpăra şi de a fabrica unele cipuri de ultimă generaţie, utilizate în aplicaţiile în domeniul militar”, a indicat Biroul industriei şi securităţii (BIS) din Ministerul Comerţului.
„Acţiunile noastre vor proteja securitatea noastre vor proteja securitatea naţională şi interesele politicii externe a SUA, trimiţând totodată un mesaj clar, potrivit căruia leadership-ul tehnologic american este o problemă a valorilor, precum şi a inovaţiei”, a declarat secretarul adjunct al Comerţului pentru exporturi, Thea Rozman Kendler, citată într-un comunicat.
Această măsură intervine la câteva zile după plasarea pe lista neagră de către Pentagon a 13 întreprinderi chineze pentru presupusele lor legături cu armata. Lider mondial în domeniul construcţiei dronelor, DJI este cea mai cunoscută dintre întreprinderile chineze vizate.
O purtătoare de cuvânt a diplomaţiei chineze, Mao Ning, a criticat sâmbătă restricţiile vizând, potrivit ei, „menţinerea hegemoniei tehnologice” americane.
Fabricarea şi exportul de semiconductori fac obiectul unei bătălii aprige între cele două puteri economice pentru dominaţia tehnologică.
Washingtonul acuză cu regularitate Beijingul de spionaj industrial şi de ameninţări la adresa securităţii sale naţionale.
Acest conflict a căpătat o nouă amploare de la penuria de semiconductori legată de criza provocată de pandemia de COVID-19.
Preşedintele american Joe Biden a reuşit astfel să obţină adoptarea în Congres la sfârşitul lunii iulie a unei legi care debloca 52 miliarde de dolari ca subvenţii pentru relansarea producţiei de semiconductori în SUA şi zeci de miliarde de dolari suplimentar pentru cercetare şi dezvoltare.
Controalele asupra exportului actualizate vineri „limitează capacitatea Chinei de a obţine cipuri informatice avansate, de a dezvolta şi a întreţine supercalculatoare şi a fabrica semiconductori avansaţi”, potrivit BIS.
Aceste componente „sunt utilizate de Republica Populară Chineză pentru a produce sisteme militare avansate, în special arme de distrugere în masă, pentru a ameliora rapiditatea şi precizia luării sale de decizie, pentru planificarea şi logistica sa militară, precum şi pentru sisteme militare autonome şi comiterea încălcărilor drepturilor omului”, se precizează în document.
Reprezentanta pentru Comerţ a SUA, Katherine Tai, declarase în iunie în faţa unei comisii din Senat că administraţia Biden se concentrează asupra protecţiei intereselor comerciale americane împotriva proiectelor Chinei de a domina industrii importante, precum cea a semiconductorilor, potrivit AFP.
China investeşte masiv şi în cercetare sau în învățământul universitar, nu doar în armament sau tehnologii militare aşa cum se spune în comunicatul industriei americane. Semiconductorii şi procesoarele de înaltă calitate sunt esențiale în cercetarea ştiințifică. Economia şi exporturile Chinei trebuie puse pe butuci de liderii americani în complicitate cu liderii europeni, care au slăbit deja puterea de cumpărare a cetățenilor UE prin criza din Ucraina. „Sclavii” şi „semisclavii” din China trebuie să devină la fel ca ‘cetățenii liberi’ din India sau Brazilia, în care miliarde sau sute de milioane de adulți şi copii trăiesc la limita subzistenței sau a săraciei, mai ales copiii care sunt analfabeți, slab hrăniți şi desculți în marea majoritate a lor. În comparație cu societatea chineză care oferă un sistem de educație şi sănătate destul de bun şi pt copiii din cele mai sărace familii sau regiuni. Sisteme de educație şi sănătate ce sunt mult mai solide şi decente decât cele din Brazilia, India, România, Bangladesh, sau Somalia. Cred că americanii se tem mai mult de puterea de dezvoltare a „creierelor” din China decât de dezvoltare a armamentului.