Cu un semn al baghetei magice, ultima parte a seriei „Harry Potter” a bătut toate recordurile.
Cel de-al optulea şi ultimul film al poveştii „Harry Potter” închide cei 15 ani de aventuri marcate de cel mai mare succes mondial al cinematografului şi al lumii editoriale. Starurile acestui ultim capitol, „Harry Potter şi Talismanele Morţii 2”, Daniel Radcliffe (Harry Potter), Emma Watson (Hermione Granger) şi Rupert Grint (Ron Weasley), au fost aşteptate la avanpremiera londoneză de mii de fani, unii stând de mai multe nopţi în Trafalgar Square pentru a fi siguri de un loc bun în apropierea covorului roşu. Drumul între Trafalgar Square şi Leicester Square, unde a avut loc proiecţia, a fost amenajat ca o reconstituire a celebrei străzi comerciale a vrăjitorilor care figurează în cărţile şi peliculele seriei, imaginat de scriitoarea britanică J. K. Rowling. „Este întreaga noastră copilărie. Nu ştiu ce-ar fi fost viaţa mea fără Harry Potter. Aş fi avut, fără îndoială, mai puţină imaginaţie, un mai scăzut gust al aventurii. N-aş fi venit niciodată la Londra”, mărturisea ziariştilor un student brazilian de 22 de ani, la premiera londoneză.
Primele şapte adaptări cinematografice, lansate începând cu 2001, au adus o reţetă de 4,4 miliarde de euro. „Harry Potter şi Talismanele Morţii”, regizat de David Yates, a transpus pe ecran „înfruntarea finală”, din cele 300 de pagini ale ultimului volum, sub forma unui diptic cinematografic.
Daniel Radcliffe în Harry Potter şi Talismanele Morţii 2
Pe plan mondial, s-a înregistrat un record de încasări: 476 de milioane de dolari, din care, 168,8 milioane de dolari în America de Nord şi 307 milioane de dolari în lume, doborând recordul deţinut de „Harry Potter and the Half-Blood Prince”. Numai în prima seară (15 iulie), încasările au depăşit 92,1 milioane de dolari, record deţinut până acum de „Amurg / Capitolul 2: Tentaţia”, cu 72,7 milioane de dolari în prima zi de proiecţie, în 2009. Sfârşitul seriei bătuse deja recordul de frecventare a primului spectacol de la miezul nopţii în America de Nord, obținând 43,5 milioane de dolari faţă de 30 de milioane de dolari obţinuţi de „Amurg – Capitolul 3: Ezitarea”, în 2010. Cu aceste cifre excepţionale, pelicula promite să depăşească în continuare recodul tuturor timpurilor, deţinut de ultimul episod al aventurilor lui Batman, „The Dark Knight” (158 de milioane de dolari pentru primul weekend pe ecrane, în 2008).
Cu peste trei milioane de spectatori şi 350 de mii de euro în prima zi a programării, filmul a depăşit, în Italia, rezultatele obţinute în 2007 de „Spider Man”. În Franţa, prima proiecţie, în nocturnă, a strâns în cele 320 de săli de cinematograf 115.000 de spectatori. Şi în box-office-ul românesc, „Harry Potter şi Talismanele Morţii 2”, care a avut premiera în 15 iulie, s-a clasat pe primul loc, încă de la premieră. În weekendul trecut, el a înregistrat 85.362 de spectatori şi încasări de 1.682.607 lei.
Există şi un incident mai puţin agreabil. Un diferend financiar între producătorii americani şi guvernul indonezian a avut drept consecinţă interzicerea lansării în sălile indoneziene a ultimului film. Fanii micului vrăjitor au îndrăznit să protesteze. „Am devenit o vrăjitoare foarte furioasă şi voi blestema autorităţile responsabile de acest fiasco”, exclama o studentă de 19 ani, care îşi pregătise o deghizare în seara premierei. Unii dintre pasionaţi au luat avionul către Singapore sau Malaiezia, revoltaţi de ideea de a pierde sfârşitul celebrei saga pe marele ecran.
Hollywood-ul a ales deja urmaşii lui Harry Potter
Povestea se sfârşeşte
De mai mulţi ani, studiourile caută cărţi care să însemne o nouă găină cu ouă de aur. Sunt antamate mai multe proiecte care să evite un gol de succes şi de casă la terminarea ecranizării cărţilor „Harry Potter”.
Succesul vrăjitorilor lui J.K. Rowling şi al vampirilor lui Stephenie Meyer a creat un gust nepotolit pentru literatura destinată tineretului. Sunt în curs zeci de adaptări pentru ecran, de la „Hunger games” de Suzanne Collins, proiectul cel mai avansat, la „Cetatea tenebrelor” de Cassandra Clare, „Delirium” de Lauren Oliver, „Promise” de Ally Condie… Printre scriitorii anglo-saxoni se află şi un francez, Eli Anderson, cu „Les aventures de Oscar Pill”, care i-a atras atenţia lui David Heyman, producătorul seriilor „Harry Potter” şi „Twilight”, care a cumpărat drepturile de ecranizare a primelor cinci volume, încă de acum opt luni. „Succesul lui Harry Potter a deschis calea regală a literaturii pentru tineret”, constata scriitorul francez.
Pentru David Heyman, „Harry Potter a fost cel mai mare cadou”. Dar nu numai pentru el. De acum 14 ani, când a apărut romanul „Harry Potter la şcoala vrăjitorilor”, J. K. Rowling a vândut 450 de milioane de exemplare, devenind una dintre cele mai bogate femei din lume. Primele şapte pelicule au adus 4,55 miliarde de dolari, iar tinerii interpreţi ai personajelor Harry, Ron şi Hermione au devenit adulţi.
Harry Potter şi Voldemort
În 1997, Heyman, fiul unei producătoare şi al unui agent londonez, care lucra în Statele Unite la „Warner Bross”, a fondat „Heyday Films”. El a citit cartea şi i s-a părut interesantă. A cunoscut-o pe scriitoare şi a convins studiourile Warner să finanţeze primele două filme, respectând dorinţele autoarei: filmările trebuiau făcute în Mare Britanie, cu actori britanici. În timp ce actorii au devenit adulţi, cinematograful a trecut şi el la vârsta digitală, astfel încât ultimul episod este în 3D, iar producătorul crede că „ideea de a trece totul în 3D va apărea inevitabil”.
Adevăraţii orfevri ai filmului sunt scenaristul Steve Kloves şi David Yates, care au conferit o claritatea narativă excepţională.
Steve Kloves avea 38 de ani când a început să lucreze la „Harry Potter la şcoala vrăjitorilor”. Acum are 52 şi consideră că au fost anii cei mai prolifici ai carierei sale, deşi se întreabă dacă nu cumva va fi menţionat numai ca „scenarist al lui Harry Potter”. În acel moment, Kloves nu era un necunoscut. Semnase scenariile la „Racing with the Moon” (1984), unul dintre primele filme ale lui Sean Penn, realizase două filme, „Susie et les Baker Boys” (1989), cu Jeff Bridges şi Michelle Pfeiffer, şi „Flesh and Bone” (1993), cu Dennis Quaid şi Meg Ryan.
Voldemort în ultimul capitol al sagăi Harry Potter
Emma Watson, personajul feminin central al sagăi Harry Potter, s-a schimbat desigur de la prima peliculă. Actriţa engleză de 21 de ani este acum o stilistă recunoscută. Şi, deşi mărturiseşte că a trăit, graţie filmului, cei mai interesanţi 10 ani ai existenţei ei de până acum, viitorul pare să-i surâdă. A fost numită noua egerie a Casei „Lancôme”.
Seria de filme adaptate după cărţile scriitoarei britanice J.K. Rowling este cea mai rentabilă „franciză” din istoria cinematografului.
Temele abordate sunt universale: trecerea de la copilărie la vârsta adultă, ucenicia şi pierderea inocenţei, acceptarea diferenţei şi a morţii. Graţie curajului său şi contând pe prietenii indestructibile, Harry Potter depăşeşte toate probele, îşi descoperă identitatea, misterul originilor şi responsabilităţile ce-i revin. Povestea denunţă persecuţiile, iar criticii au făcut o paralelă cu cel de al Doilea Război Mondial. Copiii au crescut în acelaşi timp cu eroii lor, iar părinţii s-au dovedit şi ei sensibili la farmecul cărţii şi al filmelor. „Ne-am scufundat într-o lume magică, permiţând evadarea, dar personajele şi preocupările lor sunt reale. Harry trebuie să învingă angoase care sunt şi ale noaste”, aprecia David Baron, unul dintre producători.
Iar fanii se pot consola, pentru că J.K. Rowling va publica pe „pottermore.com”, din octombrie, capitole inedite.
