Subiectul eşecului unei runde de negocieri dintre Ungaria şi FMI este acompaniat în presa occidentală de acuzele aduse premierului Viktor Orban, care ar dori impunerea controlului strict asupra mass-media. Primele „victime” ar fi radioul public, televiziunea Duna şi agenţia de presă MTI. Organizaţiile internaţionale ale jurnaliştilor sunt îngrijorate de prevederile referitoare la „relatările echilibrate” pe care va trebui să le facă presa şi de introducerea unor subiecte obligatorii, considerate importante pentru societate.
Premierul Viktor Orban deţine o majoritate parlamentară fără precedent, două treimi din mandate, şi se foloseşte de ea pentru a anula o prevedere constituţională care viza evitarea monopolurilor în domeniul mass-media, scrie „Washington Post”, citat de Mediafax. Potrivit opoziţiei socialiste, efectul ar fi „transformarea presei publice într-o presă de partid”. Fenomenul ar fi o premieră în Europa Centrală după căderea regimurilor comuniste, notează „Washington Post”.
Partidul Fidesz, de guvernământ, a propus un proiect, ce urmează să fie supus la vot în iulie, care prevede fuziunea autorităţilor pentru supravegherea posturilor publice de radio şi televiziune şi crearea unui consiliu media mult mai puternic, cu rolul de supraveghere atentă a posturilor publice şi private. Preşedintele noului consiliu, cu un mandat de nu mai puţin de nouă ani, ar urma să fie numit direct de premier. Doi membri ai consiliului ar trebui să fie numiţi de partidul aflat la putere, iar alţi doi de către opoziţia parlamentară, care acum cuprinde trei partide.
O altă măsură, care ar urma să fie adoptată în toamnă, este şi mai îngrijorătoare. Iniţiativa vizează presa scrisă şi chiar blogurile, informaţiile publicate de acestea urmând să fie supravegheate strict de către organisme guvernamentale, precizează „Washington Post”. Dezbaterile în Parlament au fost amânate după criticile dure venite din partea organizaţiilor de presă internaţionale.
„Printre primele acţiuni ale Cabinetului Orban se numără legea care permite acordarea cetăţeniei etnicilor maghiari care locuiesc în alte ţări – o măsură care vizează minorităţi din Slovacia, România şi Serbia. Dat fiind că primele două ţări sunt membre UE, iar a treia este candidată la aderare, o astfel de măsură nu părea să fie necesară. Însă Viktor Orban încearcă să le facă pe plac celor care nu au acceptat niciodată prevederile Tratatului de la Trianon, prin care s-au stabilit actualele frontiere ale Ungariei. Dacă iniţiativa cetăţeniei poate fi considerată una strict simbolică, încercarea de a impune controlul asupra mass-media nu este simbolică”, avertizează „Washington Post”.
