Nici un poliţist care să dirijeze circulaţia rutieră nu putea fi văzut joi după-amiaza în zona Arcului de Triumf din Bucureşti, deşi spre Palatul Elisabeta se îndreptau pe puţin 2000 de invitaţi ai Majestăţii Sale Regele Mihai I al României. Cu o zi în urmă, pentru asigurarea deplasării coloanei lui Băsescu T., pe puţin 40 de poliţişti erau plasaţi din cinci în cinci metri de la Piaţa Victoriei la Snagov.
Regimul Băsescu-PDL a tratat cu dispreţ, joi după-amiaza, festivităţile publice dedicate Jubileului de 90 de ani ai majestăţii Sale Regele Mihai I al României. Festivităţile au fost organizate la Palatul Elisabeta, situat în apropierea Arcului de Triumf din Bucureşti. O zonă aproape de ieşirea spre zona de nord a Capitalei şi unde, la orele amiezei, circulaţia rutieră este şi aşa îngreunată în mod curent.
E limpede că pentru oamenii obişnuiţi invitaţi la festivităţi, deşi erau în număr impresionant, regimul PDL-Băsescu nu avea de ce să dea încuviinţare Poliţiei – având în vedere dispreţul pentru popor – să asigure fluiditatea traficului rutier şi chiar pietonal. Însă, puterea PDL-Băsescu putea să facă o excepţie măcar joi, având în vedere că la Palatul Elisabeta au venit şi diplomaţi, adică reprezentanţi oficiali ai al altor state.
Cu o zi în urmă, pentru asigurarea deplasării coloanei lui Băsescu T., pe puţin 40 de poliţişti erau plasaţi din cinci în cinci metri de la Piaţa Victoriei la Snagov.
La orele după-amiezei, toată şoseaua Kisellef din Bucureşti, unde se află Palatul Elisabeta – fost domeniu regal care acum are statutul de reşedinţă oficială pentru Majestatea Sa ca fost şef al statului român – semăna cu o promenadă de zile mari a unui mare oraş european: lume îmbrăcată la ţinută festivă, elegantă, se îndrepta spre festivităţi. Doamnele purtau deux-pieces în culori sobre, iar domnii costume sau fracuri de aceleaşi culori.
Palatul Elisabeta a anunţat că în anul 2011, consacrat Jubileului de 90 de ani al Regelui Mihai I, va organiza în lunile mai şi octombrie, la Bucureşti, ceremonii şi activităţi publice care să marcheze acest moment.
Potrivit comunicatului, în perioada 9 -13 mai vor avea loc evenimente pentru aniversarea a 90 de ani ai lui Mihai I. Astfel,
Regele, însoţit de Principesa Margareta, va face, pe 9 mai, o vizită la Călăraşi „pentru a dezveli bustul Majestăţii Sale şi pentru a primi titlul şi medalia de Cetăţean de Onoare al Muncipiului Călăraşi”, în timp ce, la Târgovişte, Principele Radu va lansa volumul „Provizoratul istoric”.
În cadrul zilei de 10 mai, Regele va primi, la Palatul Elisabeta, reprezentanţii Asociaţiei Motocicliştilor din România, cu ocazia oferirii Înaltului Patronaj acestei organizaţii. Apoi, Mihai I alături de Principesa Margareta şi Principele Radu vor depune un buchet de flori la statuia Regelui Carol I din Piaţa Palatului. Ulterior, Mihai I va participa la evenimentul de lansare a volumul „Lumea Regelui”, publicat de Editura Polirom, la Muzeul Naţional de Istorie a României.
În cursul după-amiezii de 10 mai, începând cu ora 18.00, în cadrul unei ceremonii ce se va desfăşura la Palatul Elisabeta, Regele va primi distincţia „The Freedom of the City of London” din partea reprezentanţilor „Guild of Freemen of the City of London”, eveniment care va fi urmat de un dineu oficial.
Regele Mihai va conferi, pe 11 mai, decoraţia regală „Nihil Sine Deo” Virginiei Zeani, urmând ca, în cursul serii, Palatul Elisabeta să găzduiască un dineu oficial, cu ocazia zilei de 10 Mai. Pe 12 mai, Regele va găzdui un Garden Party în grădina Palatului Elisabeta, unde vor participa aproximativ 2.000 de persoane, „reprezentanţi de frunte ai comunităţilor locale din România”.
Regele Mihai, omagiat de reprezentanţii City of London pentru că a scurtat războiul cu şase luni
Regele Mihai I al României a primit, marţi, la Palatul Elisabeta, distincţia „The Freedom of the City of London” din partea Guild of Freemen of the City of London şi a fost omagiat de oficialii britanici pentru că a scurtat „cu cel puţin şase luni” a celui de-Al Doilea Război Mondial şi a salvat mii de vieţi.
Sir Arthur Gavyn, cel de-al 675-lea lord primar al City of London, a evocat momentul 23 august 1944, când regele Mihai a decis ca România să treacă de partea Aliaţilor, împotriva Germaniei Naziste, şi a ordonat arestarea mareşalului Ion Antonescu.
„Curajul dumneavoastră din anul 1944, de a pune capăt regimului mareşalului Antonescu, va dăinui în istorie ca una dintre cele mai mari realizări ale vreunui monarh. Pentru ceea ce aţi reuşit în perioada voastră de domnie – scurtată de împrejurările nefericite – mulţi dintre noi, astăzi, familiile şi prietenii noştri vă datorează existenţa. Acţiunile domniei voastre au salvat mii şi mii de vieţi, au scurtat războiul cu cel puţin şase luni. Pentru ceea ce aţi reuşit în perioada Voastră de domnie – scurtată de împrejurările nefericite – mulţi dintre noi, astăzi, familiile şi prietenii noştri vă datorează existenţa”, a spus fostul lord primar al City of London.
„Coroana este o povară greu de purtat pentru orice bărbat sau femeie. Poate doar puţine coroane în istorie au fost atât de greu de purtat ca a dumneavoastră. România, în anii „30, „40, nu a fost ţara care este acum. Era sfârtecată de dispute şi violenţă. Majestatea Voastră aţi fost nevoit să vă confruntaţi cu fascismul şi apoi cu comunismul, cu violenţe de stradă şi cu politicieni fără principii. Majestatea Voastră, deşi foarte tânăr atunci, v-aţi ridicat deasupra tuturor acestora”, a mai spus el.
Avocatul Familiei Regale, Ioan Luca Vlad, a afirmat că distincţia „The Freedom of the City of London”” (Om Liber al Londrei) se acordă londonezilor şi personalităţilor străine cu merite deosebite, printre cei care au fost recompensaţi cu prestigiosul titlu numărându-se Regina Danemarcei şi Nelson Mandela.
„Este primul ceremonial regal, după 1947”, a spus el, menţionând că regelui Mihai îi sunt astfel recunoscute meritele deosebite în scurtarea celui de-al Doilea Război Mondial, prin actul de la 23 august 1944 şi salvarea unor militari aliaţi.
Pe 27 aprilie, regele Mihai, prezent la Londra, la nunta prinţului William al Marii Britanii, a fost onorat de Sir Gavyn Arthur, al 675-lea Lord Primar al Londrei, care a oferit un dineu în avanpremiera evenimentului din 10 mai de la Bucureşti, când regele va primi la Palatul Elisabeta o delegaţie de 60 de membri ai City of London şi va fi decorat cu înalta distincţie „The Freedom of the City of London”.
„A doua zi, joi, 28 aprilie, Majestatea Sa regele Mihai a semnat în Cartea Libertăţilor („Freedom Book”) a Londrei, document în care se află înregistrate toate persoanele distinse cu această onoare”, a spus Ioan Luca Vlad, menţionând că „la evenimentul de la Guildhall, alături de Şambelanul Londrei, au fost prezenţi membri ai organizaţiei („Court of Assistants”), în costume tradiţionale oficiale, şi s-au prezentat materiale de la vizitele Suveranilor români la Londra.
City of London este districtul financiar al Londrei şi are în fruntea sa un lord primar numit de regina Elisabeta a II-a, la propunerea breslelor.
Marţi, Regele Mihai I i-a primit la Palatul Elisabeta pe reprezentanţii Asociaţiei de Motociclism din România, care au fost luaţi sub Înaltul Patronaj al Casei Regale. VEZI FOTO
Regele Mihai I al României
Fiu legitim al Regelui Carol al II-lea şi al Reginei-mamă Elena, Regele Mihai I al României s-a născut la 25 octombrie 1921, la Sinaia. Face parte din una dintre cele mai vechi şi ilustre familii regale, Hohenzollern-Sigmaringen şi este stră-stră nepotul reginei Victoria a Angliei. Bunica sa, Regina Maria face parte din familia regală britanică.
Prima domnie a Regelui Mihai I a început în 1927, pe vremea când avea doar 5 ani, după moartea bunicului său, Regele Ferdinand I şi în urma renunţării la tron a lui Carol al II-lea. Minor fiind, timp de trei ani ţara a fost condusă o regenţă, formată din unchiul său, prinţul Nicolae, patriarhul Miron Cristea şi preşedintele Curţii de Casaţie, Gheorghe Buzdugan. După revenirea pe Tron a Regelui Carol al II-lea, în iunie 1930, Mihai I a primit titlul de Mare Voievod de Alba Iulia.
În urma abdicării tatălui sau, la 6 septembrie 1940, a redevenit Regele Mihai I. Astfel, la 18 ani, este din nou rege, uns de patriarh. Regele Mihai I a fost obligat să abdice, la 30 decembrie 1947, sub ameninţarea uciderii, în caz de refuz, a 1.000 de tineri deţinuţi de comunişti.
Din biroul său de la Versoix şi, începând cu 2001, din cel de la Bucureşti, Regele Mihai a militat pentru interesele României şi pentru eliberarea acesteia de sub dictatura comunistă şi, după 1989, pentru intrarea României în NATO şi în Uniunea Europeana.
Post Scriptum:
La plecare, mai mulţi musafiri de la Palatul Elisbeta se întrebau de ce nu există nici măcar o minimă dirijare a circulaţiei. La care, un mucalit a găsit o explicaţie:
– Lasă, domnule, să vadă lumea care e diferenţa între mitocani păziţi de poliţie şi domnii care se descurcă singuri !
O posibilă explicaţie a ignorării din partea oficialilor a festivităţii Jubileului ar putea fi şi articolul, extrem de aspru la adresa preşedintelui României, semnat de Alteţa Sa Regală Princepele Radu al României, pe site-ul Oglindane@t coordonat de istoricul şi eseistul Cristian Bădiliţă, text din care rerpoducem un scurt fragment:
„Sunt convins că multe dintre disfuncţiile instituţionale de astăzi se datorează felului defectuos în care acţionează, politico-administrativ, Instituţia Preşedintelui. Aş vrea să spun, din capul locului, că această practică defectuoasă, în contrast cu prevederile constituţionale, nu este opera unui anume preşedinte, în aceşti douăzeci şi doi de ani. Mecanismul a fost setat greşit, a fost operat apoi prost şi s-a osificat strâmb, timp de două decenii. La această păguboasă situaţie s-a ajuns prin aportul tuturor: oameni politici la putere şi în opoziţie, ignorarea sau indulgenţa partenerilor europeni şi transatlantici, ignorarea, indulgenţa sau cooperarea analiştilor sau comentatorilor politici, concursul oamenilor de afaceri etc.
Fapt este că astăzi, după două decenii în care de fiecare dată a ajuns la Cotroceni cel mai puternic om politic al momentului, lucrurile stau atât de prost şi s-au înrădăcinat atât de adânc, încât cel mai dificil lucru este să vezi evidenţa: liderul de la Cotroceni acţionează neconstituţional, sub privirile îngăduitoare ale societăţii şi cu concursul ei.
La finalul cursei electorale din 2009, într-o dezbatere televizată, urmărită de milioane de oameni, în care erau faţă în faţă candidaţi prezidenţiali cu şanse la alegeri, moderatorul a pus întrebări care nu aveau absolut nimic de-a face cu fişa postului de Preşedinte al României. Iar candidaţii au răspuns tot atât de dezinvolt pe cât de dezinvolt îi urmărea o ţară întreagă.
Întrebările vizau exclusiv guvernarea, asigurată conform Constituţiei de către Prim-ministru şi Guvern. Administrarea politică a României este în mâna Guvernului, tot aşa cum legea iese din mâna Parlamentului. A întreba pe altcineva decât guvernanţii ce anume vor face într-un domeniu sau altul al administrării ţării, înseamnă a încuraja încălcarea Legii fundamentale şi a sfida instituţiile publice.„
