Liderul „Pro Lex”, Vasile Lincu, a declarat, miercuri, că Regina, adică beneficiarul final al corupţiei din vămi, este PDL, de fapt mai multe persoane, el făcând acuzaţii privind numirea lui Vasile Blaga ca director la Direcţia Vamală Oradea şi spunând că Blaga a intrat fraudulos în ANV.
Potrivit lui Lincu, beneficiarul final, adică regina, conform schemei de şah privind corupţia din vămi, este PDL, el menţionând că este vorba de „mai multe persoane”.
„Regina este beneficiarul final, adică mai multe persoane care au decis în fapt. Beneficiarul final este reprezentat de acele persoane care pot decide în fapt numirea unor şefi de vamă. Cei care decid în fapt nu sunt aceiaşi care decid şi în drept”, a spus Lincu, care a refuzat să dea nume spunând că nu poate face acest lucru în lipsa unor probe de genul unor înregistrări.
„Referitor la ce se întâmplă în vămi, Vasile Blaga nu este străin de acest lucru. A intrat prin fraudă în ANV şi i-a girat pe Petrescu şi pe Mărginean”, a declarat Lincu.
Lincu a făcut referire la numirea lui Vasile Blaga la Direcţia Vamală Oradea, unde Radu Mărginean a fost numit director adjunct.
În ceea ce-l priveşte pe Eugeniu Petrescu, Lincu a spus că acesta este interpusul şi că nu avea nicio calitate în vămi, dar că avea legătură directă cu Vasile Blaga. Fiica lui Petrescu a fost numită consilier la Radu Mărginean, a spus Lincu.
Liderii „Pro Lex”: Am arătat ANAF toate actele cerute. Percheziţia de ieri nu se justifică
Liderii Pro Lex au respins, totodată, acuzaţiile că nu ar fi prezentat inspectorilor ANAF actele solicitate de aceştia, refuz care ar fi stat la baza percheziţiilor desfăşurate, în urmă cu o zi, la sediul social al sindicatului.
Potrivit liderilor „Pro Lex”, avocaţii au fost informaţi că percheziţia de marţi a avut ca temei de drept o adresă trimisă de ANAF potrivit căreia ar fi refuzat să colaboreze cu inspectorii fiscali.
Ei au spus că până în 22 februarie au prezentat toate actele cerute, deşi li se cerea un volum foarte mare de documente pe care le pregăteau „de pe o zi pe alta”.
Ulterior, liderii sindicatului au cerut ca toate actele să le predea în baza unui proces verbal de predare-primire, ceea ce ar fi fost refuzat de inspectorii fiscali care în 23 februarie i-ar fi invitat la sediul ANAF cu actele privind cotizaţiile membrilor.
Surse judiciare au declarat, pentru MEDIAFAX, că anul trecut a fost înregistrată o plângere la Inspectoratul General al Poliţiei Române (IGPR) privind anumite nereguli la sindicatul „Pro Lex”, poliţiştii luând număr unic de înregistrare a cauzei la un parchet local.
Ulterior, în septembrie 2010, Secţia de Urmărire Penală şi Criminalistică din cadrul Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a preluat investigaţiile în acest caz, în care poliţiştii fac cercetări, sub supravegherea procurorilor.
Astfel, poliţiştii au dispus începerea urmăririi penale faţă de cei trei sindicalişti „Pro Lex”, iar marţi, în urma autorizaţiilor de percheziţii emise de judecători, la solicitarea procurorilor, s-au făcut descinderi la locuinţele învinuiţilor.
Paguba pe care cei trei sindicalişti ar fi produs-o a fost evaluată la aproximativ 1,2 milioane de lei, faptele fiind comise la sfârşitul lunii decembrie 2009, respectiv în cursul anului 2010.
Liderii sindicali în cadrul Sindicatului Poliţiştilor şi Vameşilor „Pro Lex”, Vasile Lincu şi Florin Ilie Vîlnei, sunt cercetaţi de procurori, împotriva lor fiind declanşată urmărirea penală pentru însuşire de bani, iar Negoiţă Voinea, pentru înregistrare fictivă în gestiune a operaţiunilor.
Procurori ai Secţiei de Urmărire Penală şi Criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie efectuează cercetări în cauza având ca obiect comiterea infracţiunilor de delapidare cu consecinţe deosebit de grave în formă continuată şi fals intelectual faţă de trei învinuiţi, a informat marţi instituţia.
Astfel, s-a reţinut în fapt că în calitate de lideri sindicali în cadrul Sindicatului Poliţiştilor şi Vameşilor „Pro Lex”, Lincu Vasile şi Vîlnei Florin Ilie, şi-ar fi însuşit şi ar fi folosit diferite sume de bani, fără aprobarea organelor de conducere şi fără descărcare de gestiune.
Din cercetări a rezultat că învinuitul Negoiţă Voinea ar fi acceptat înregistrarea în contabilitate a operaţiunilor fictive şi a denaturat veniturile şi cheltuielile sindicatului Pro Lex.
