Situația din justiție a fost reflectată în presa internațională, mai ales în perspectiva aderării țării noastre la Schengen. Și relațiile președintelui Băsescu cu omologul său francez Nicolas Sarkozy au au atras atenția, într-un mod negativ. Presa elvețiană a apreciat că țara noastră nu este suficient de pregătită și a numit România „nuca tare a Europei”. Nici presa franceză nu a fost favorabilă țării noastre, fiind sceptică în ceea ce privește capacitatea României de a respecta termenele stabilite până în martie 2011.
Corupția generalizată din țara noastră a fost subiect de presă și pentru Deutsche Welle, aceasta explicând reticența liderilor politici occidentali cu privire la aderarea la Schengen. Tot legat de corupție trebuie amintit cazul senatorului Cătălin Voicu, un subiect pe care, de asemenea, nu a trecut neobservat. Le Monde titra: „Cazul Voicu, o premieră pentru o țară cu un grad ridicat de corupție”.
Dacian Cioloș, comisar european, era considerat în presa britanică un al doilea comisar al Franței. Ceva mai târziu, tot presa britanică a prezentat prin intermediul unor articole ironice răcirea relațiilor dintre Băsescu și Sarkozy. Traian Băsescu a fost chiar comparat cu Vladimir Putin pentru că își depășește competențele constituționale. Tot presa britanică a reacționat vehement atunci când președintele Băsescu i-a încurajat pe români să-și găsească un loc de muncă peste granițe.
Presa rusă a obiectat cu privire la politica țării noastre față de Moldova, susținând că „unirea Republicii Moldova cu România ar destabiliza Europa de Est” sau ” renașterea separatismului etnic în UE are România în centrul conflictului”.
Elena Udrea a fost extrem de mediatizată de presa internațională, aceasta fiind o „Glamour Girl”, în viziunea Die Welt. Inițiativa ministrului turismului de a împărți pantofi cu ton sinistraților în urma inundațiilor din vara acestui an a fost taxată de The Telegraph. De departe însă, subiectul „de top” a fost frunza din logoul României.
La începutul anului 2010, Mircea Geoană a ajuns vedeta CNN după ce soția, Mihaela Geoană, a susținut că soțul a pierdut alegerile din cauza „flăcării violet”. CNN sugera că poate acesta ar fi trebuit să mănânce ceva mai mult usturoi. Scandalul cu parapsihologul de la Controceni Aliodor Manolea a făcut deliciul presei.
Au fost și răsturnări de situație în ceea ce privește relațiile cu FMI și Banca Mondială. De interes a fost declarația directorului general al FMI, Dominique Strauss-Kahn, referitoare la o posibilă intrare în incapacitate de plată a țării noastre. Reacțiile nu au întârziat să apară.
Situația economică a țării noastre a fost un subiect pe larg dezbătut de presa internațională, unde puteai citi „sărăcia îi face pe romi să plece din România”. Țara noastră a fost implicată și într-un adevărat scandal, după expulzarea romilor, în urma inițiativelor politice ale președintelui francez, Nicolas Sarkozy.
Hackerii români au ajuns și ei extrem de cunoscuți în presa străină în 2010: „Un haker român a spart site-ul Marinei Britanice” sau „Hackeri români, prinși în Italia, furau parole pentru a vinde pe eBay.
În 2010 am avut parte de nenumărate proteste, iar ele au început din primele zile ale anului. Au continuat și în următoarele luni, profesorii nu au mai intrat la ore, angajaţi din diferite sectoare au încetat lucrul pentru câteva ore sau zile. Pe 1 aprilie, Capitala a fost paralizată de greva RATB, iar în mai au avut loc primele proteste în stradă care s-au soldat cu violenţe. Pensionarii au rupt cordonul de securitate al jandarmilor pentru a ajunge în faţa porţii Palatului Cotroceni. La câteva zile după, a avut loc primul mare protest din 2010. Peste 50.000 de oameni au venit în faţa guvernului unde a protestat. PDL-istul Marcel Hoară a fost îmbrâncit şi huiduit de mai mulţi participanţi la miting, iar acesta a scăpat numai după ce s-a refugiat, sub protecţia poliţiei comunitare, în Muzeul Ţăranului Român. Pe 26 mai, mămicile au ieşit şi ele în stradă, împrenă cu bebeluşii, din cauza indemnizațiilor. În iunie, în ziua în care guvernul şi-a asumat răspunderea pe pachetul de măsuri de austeritate, Confederaţiile sindicale au scos oamenii în stradă. Tensiunile s-au accentuat, protestatarii s-au îmbrâncit cu forţele de ordine şi au incendiat manechine cu numele guvernanţilor. În toamnă, protestele au continuat. Pe 22 septembrie, mii de oameni şi-au strigat din nou nemulţumirile în Capitală, iar incidentele au fost extrem de violente. Chiar și polițiștii au protestat în 2010! În octombrie un alt protest, iar prezența unor membri PSD, Victor Ponta, Marian Vanghelie, Liviu Dragnea, Oana Mizil, a încins spiritele.
Anul 2011 nu se anunță mai calm, iar sindicatele ameninţă cu noi proteste dacă guvernanţii vor continua să ia măsuri de austeritate.
„Eu când vreau să fluier, fluier” este primul film românesc din ultimii 17 ani care a intrat în competiţia oficială a Festivalului de la Berlin. A reuşit să ia marele premiu al juriului, Ursul de Argint, şi distincţia „Alfred Bauer”. Pelicula este, de asemenea, propunerea României la Premiile Oscar 2011, pentru care nominalizările vor fi anunţate pe 25 ianuarie. A mai fost prezentat și „Portretul luptătorului la tinereţe”, de Constantin Popescu. Nici anul acesta românii nu au lipsit de la Festivalul de la Cannes. Cristi Puiu s-a întors în secţiunea Un Certain Regard cu „Aurora” – după „Moartea domnului Lăzărescu”, în 2005 -, de data aceasta alături de Radu Muntean, care a prezentat „Marţi, după Crăciun”. La Cannes a mai rulat „Autobiografia lui Nicolae Ceauşescu”, dar în afara competiţiei. Deşi au avut cronici la superlativ în cele mai prestigioase publicaţii, filmele româneşti s-au întors totuși de la Cannes fără premii.
Festivalul de la Locarno, din august, a adus premii pentru „Morgen”, „Periferic” și „Medalia de onoare”. Printre filmele româneşti care au avut premiera anul acesta se mai numără „Poker”, de Sergiu Nicolaescu, „WebSiteStory” de Dan Chişu, „Europolis” de Cornel Gheorghiţă, „Despre alte mame” de Mihai Ionescu şi Tiberiu Iordan şi „Oul de cuc”, de Ioan Cărmăzan.
În 2011 sunt aşteptate pelicule, precum „Principii de viaţă”, „Visul lui Adalbert” şi „Din dragoste.
Inna a fost prezentă în topurile muzicale internaționale și ne putem lăuda și cu un rezultat bun la Eurovision, în pofida unor comentarii răutăcioase ale jurnaliștilor de la „The Guardian”, potrivit cărora ar trebui „să ne spânzurăm pentru cântecul de la Eurovision”.
Ne-am facut de râs după concertul AC/DC, în urma scandalului de la Vama Nădlac, când, la plecare, acestora li s-a cerut mită de 2.500 de lei.
În 2010 ne-au părăsit, printre alții, scriitorul Stelian Filip, violonistul Ştefan Gheorghiu, jurnalistul Mile Cărpenişan, actorii Jean Constantin, Lucia Mureşan şi Rodica Tapalagă, cântăreaţa Mădălina Manole, poetul şi omul politic Adrian Păunescu.
