România ar fi putut fi aproape de blackout

După incidentul de la Barajul Paltinu și oprirea Centralei Electrotermice de la Brazi, un alt tip de producție energetică ar fi oprit blackout-ul în România. Dezvoltarea acestui tip de producție ar fi încetinită de autorități, a explicat Dumitru Chisăliță.

De Rami Cristescu - REDACTOR
România ar fi putut fi aproape de blackout

După incidentul de la Barajul Paltinu și oprirea Centralei Electrotermice de la Brazi, un alt tip de producție energetică ar fi oprit blackout-ul în România. Dezvoltarea acestui tip de producție ar fi încetinită de autorități, a explicat Dumitru Chisăliță.

Asociația Energia Inteligentă (AEI) a explicat cum a fost evitat un blackout după ce a fost oprită producția de energie la Centrala Electrotermică de la Brazi. „Hidroenergia a salvat România de la colapsul sistemului energetic românesc.”

Președintele AEI, Dumitru Chiseliță, a acuzat autoritățile că nu vor să dezvolte sectorul hidroenergiei. „Aceasta este realitatea care de la cele mai înalte funcții în stat este ignorată, în timp ce întârzie sau blochează finalizarea hidrocentralelor și repetă obsesiv că <<mai bine, vom face parcuri fotovoltaice decât să finalizăm hidrocentralele>>.”

AEI a tras un semnal de alarmă. Asociația a subliniat faptul că problema este una de siguranță națională.

„Acest episod este un avertisment dur: fără hidro, țara posibil să fi fost în beznă. Iar dacă proiectele existente rămân blocate, data viitoare posibil să nu mai avem norocul de acum. Nu mai e vorba de dezbateri. E vorba de securitatea energetică a României și de siguranța cetățeanului. Cine nu vrea să recunoască asta va deveni parte din problemă.”

Chiseliță a prezentat ce ar însemna lipsa de investiții în sector pentru regiunea Moldova.

  • „cca 500 localități care vor fi afectate de lipsa apei;
  • cca. 400.000 de persoane care vor fi afectate direct de lipsa apei;
  • riscul ca zeci de persoane să fie rănite sau să decedeze;
  • mii de locuințe pentru care există posibilitatea reală de a fi distruse;
  • creșterea importurile nete (hidrocentralele existente pot reduce importurile cu aproximativ 25% considerând importurile anului 2024);
  • obligă fiecare român să achite cca 160 lei pentru a demola aceste hidrocentrale, după ce fiecare român a plătit cca 120 lei pentru construirea lor;
  • obligă plata cu 3-5% mai mult pentru energia electrică ca urmare a dezechilibrelor care nu pot să fie eliminate prin funcțioonarea acestor hidrocentrale;”

Ce înseamnă hidrocentralele neterminate?

Dumitru Chiseliță a realizat și o analiză în care a relatat impactul hidrocentralelor neterminate.

„Hidrocentrale începute și nefinalizate nu sunt doar șantiere abandonate, ci investiții publice valoroase, resurse energetice neexploatate și instrumente esențiale în lupta împotriva secetei și inundațiilor.”

Concluzia AEI este că finalizarea acestor proiecte ar aduce beneficii societății.

„Finalizarea hidrocentralelor ar aduce energie mai ieftină, mai puține inundații, reducerea lipsei apei pentru populație și agricultură, diminuarea efectului perioadelor de secetă, precum și valorificarea investițiilor deja făcute. Oprirea lor ar implica costuri mari de demolare care ar trebui achitate de fiecare român, pierderea producției energetice și menținerea vulnerabilității hidrologice.

Hidrocentralele începute sunt investiții importante, cu beneficii potențiale pentru energie, gestionarea apei și siguranța comunităților, dar și cu responsabilitățile majore privind protecția mediului și respectarea legislației. De aceea, România are nevoie de o hotărâre matură, transparentă și bazată pe date, care să pună în balanță atât interesul public și securitatea energetică, cât și protejarea mediului, astfel încât soluția aleasă să fie cu adevărat în beneficiul cetățenilor și al naturii.”

Distribuie articolul pe:

6 comentarii

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.