România moare după corvete de patrulare

Proiectul achiziționării de nave de tip corvetă, pentru patrulare și desfășurare de alte operațiuni specifice în Marea Neagră, revine. MApN a emis un proiect de HG care prevede, pentru 2018, alocarea din bugetul propriu a 1,6 miliarde euro, inclusiv TVA, pentru achiziționarea acestor nave. Acestea ar urma să fie construite în România, urmând a deveni operaționale în 7 ani, cu prima în maximum 3 ani.

„Se aprobă circumstanţele şi procedura specifică aferente programului esenţial de înzestrare «Corvetă multifuncţională», în vederea atribuirii unui acord-cadru şi a contractelor subsecvente aferente/contract multianual de furnizare a patru corvete, construite şi dotate la un şantier naval din România, precum şi a suportului logistic iniţial. Fondurile necesare se asigură, în condiţiile legii, în limita creditelor de angajament şi bugetare aprobate cu această destinaţie prin legile bugetare anuale pentru MApN“, se precizează în HG menţionată.

Corvete inoperabile

Potrivit notei de fundamentare, interesul esenţial de securitate pentru statul român îl constituie consolidarea/dezvoltarea pe teritoriul naţional, prin intermediul operatorului economic declarat câştigător, a unei capabilităţi industriale navale în domeniul militar. Astfel, în România se va crea un centru de excelenţă în domeniul construcției de tehnică militară în domeniul naval.

În prezent, regiunea extinsă a Mării Negre este caracterizată de acţiunile de încălcare a normelor de drept internaţional, prin punerea în discuţie a ordinii internaţionale, conservarea conflictelor îngheţate şi intensificarea prezenţei militare, iar Forţele Navale Române trebuie să dispună de o structură de forţe modernă, credibilă şi echilibrată în raport cu forţele navale ale celorlalte state riverane Mării Negre, pentru îndeplinirea misiunilor specifice în acest context politico-militar, se mai arată în documentul citat.

Forţele Navale Române au acum în înzestrare patru corvete care sunt depăşite din punct de ­vedere operaţional şi tehnic, cu interoperabilitate limitată în raport cu navele altor state membre NATO şi UE, având resursa de viaţă epuizată şi dotare cu echipamente şi tehnică de provenienţă estică, a căror modernizare nu este fezabilă.

Uite corveta, nu e corveta

Proiectul achiziției de corvete a fost inițiat în timpul guvernarii Cioloș. La acel moment, lucrurile păreau puse la punct, găsindu-se până și șantierul unde urma să fie construite: Damen Galați, deținut de compania olandeză cu același nume. Un proiect de HG privind achiziția acestor corvete a fost trimis Parlamentului, care însă a trenat lucrurile până după schimbarea guvernării. La acel moment, PSD a fost extrem de vehement împotriva achiziției acestor corvete, motivându-se că tehnocrații ar vrea să acorde acest contract fără licitație internațională, fără nimic. La începutul acestui an, după preluarea guvernării, noua putere PSD – ALDE nu a mai luat în calcul HG a guvernului Cioloș, aceasta nefiind trimisă în Parlament. Iată că acum proiectul de lege revine, fiind practic identic cu cel propus de tehnocrați.

Șantierul naval Damen din Galați este singurul din România care a produs, în ultimii 20 de ani, nave militare pentru ţări UE și NATO, fiind practic singurul din România cu experienţă în domeniu. Printre acțiunile pe care le poate derula o corvetă multifuncțională, se numără:

− desfășurarea de acțiuni militare, independent sau în cadrul unor grupări multinaționale, pentru asigurarea integrității spațiului maritim;

− participarea la impunerea respectării legislației naționale și internaționale în apele teritoriale, zona contiguă și zona economică exclusiva;

− executarea operației de securitate maritimă și a intervenției pentru căutare/salvare pe mare;

− asigurarea cercetării permanente a litoralului și a Marii Negre;

− sprijinirea celorlalte categorii de forţe ale Armatei României;

− participarea la operații și misiuni internaționale, conform planurilor aprobate.

Corvetele vor acționa ca unitate multifuncțională de luptă într-o grupare de nave sau izolat. „Corvetele și cele două fregate T22 vor constitui, prin rotație, un grup de nave care să fie pus la dispoziția NATO, în vederea îndeplinirii angajamentelor asumate de România“, arată MApN.

Prin angajamentele luate în faţa NATO, România trebuie să aloce anual 2% din PIB pentru apărare. În acest context, achizițiile de tehnică militară se vor înmulți. Deja au început puternic, România semnând un contract de 3,9 miliarde dolari cu un producător de armament din SUA pentru livrarea de rachete Patriot antiaeriene și antibalistice. De asemenea, este în derulare un contract pentru achiziția de transportoare blindate 8×8 Piranha de la alt producător american de armament, General Dynamics, care le va fabrica în România. Bugetul propus pentru MApN în 2018 este de circa 4 miliarde euro.