Administraţia Vladimir Putin a denunţat, sâmbătă, decizia cu accente de „cinism” a Consiliului Uniunii Europene de a impune sancţiuni Rusiei pentru incidentul produs în noiembrie 2018 în Marea Azov, avertizând că măsurile luate de Bruxelles vor fi urmate de o reacţie.
„Pe 15 martie, Consiliul UE a adoptat măsuri restrictive unilaterale vizând cetăţeni ruşi. Pretextul includerii compatrioţilor noştri pe lista sancţiunilor nelegitime a UE este marcat de ipocrizie şi cinism. Sunt vizaţi angajaţi ai Serviciului Poliţiei de Frontieră din Rusia care îşi îndeplinesc în mod curajos sarcinile de a proteja graniţele de stat”, anunţă Ministerul rus de Externe într-un comunicat postat pe site-ul instituţiei.
„Acuzaţiile Uniunii Europene că Rusia ar fi încălcat legislaţia internaţională şi ar fi aplicat fără motiv forţa sunt absolut neadevărate”, precizează instituţia, considerând „regretabil” faptul că Uniunea Europeană s-a raliat autorităţilor din Ucraina, care „au distorsionat” evenimentele produse în noiembrie 2018 în Strâmtoarea Kerci.
Uniunea Europeană, Statele Unite şi Canada au impus, vineri seară, noi sancţiuni împotriva Rusiei, din cauza incidentului maritim din Marea Azov, a activităţilor din estul Ucrainei şi a anexării regiunii ucrainene Crimeea. Uniunea Europeană a anunţat sancţiuni împotriva oficialilor din cadrul serviciilor de securitate ucrainene implicaţi în incidentul maritim produs pe 25 noiembrie 2018 în Strâmtoarea Kerci, în nordul Mării Negre. Nave militare ruse au capturat ambarcaţiuni ucrainene care se îndreptau spre Marea Azov, pe 25 noiembrie 2018, arestând 24 de militari ucraineni.
Departamentul american al Trezoreriei a anunţat măsuri împotriva a patru membri ai Serviciului Federal de Securitate din Rusia (FSB) implicaţi în incidentul maritim ruso-ucrainean. La rândul său, Canada a introdus sancţiuni care vizează 114 persoane şi 15 enitităţi ruse. „Statele Unite şi partenerii transatlantici nu vor permite ca agresiunile continue ale Rusiei împotriva Ucrainei să rămâne nesancţionate”, afirmă Steven Mnuchin, secretarul american al Trezoreriei.
@Anonim (III): 1. Germanii din St Petersburg : francezii si germanii vorbesc de 50 000-60 000. Restul nu ma intereseaza. Stii bine ca presa si-n general, scrisul (vezi wikipedia) se manipuleaza, intoxica. 2. Mâncarea : ai – n-ai dreptate: a) restaurantele. Fata de România, unde „mâncarea-i ca la mama acasa”, adica nu se manânca la restaurant, Vestu-i orasenizat. Asa ca se manânca la restaurante si din comoditate: pauza de prânz e de 2 ore, si vrea sa te vad ce faci, de pilda, la Paris, în 2 ore. Pe dracu’. Te duci, asadar, la restaurant, sau la o braserie. Unde mâncarea-i proaspat gatita (nu ca-n România, re-ncalzita, din lipsa de clienti). Plus ca traditia rstaurantelor în Franta e de dupa Revolutia de la 1789, când bucatarii de la Versailles si-ai restului nobililor trebuiau sa-si câstige si ei existenta. Mâncarea „politica”: asa o fi fost la-nceput, acuma-i ieftina (începând cu vreun euro), fata de-un restaurant, unde-un entrée, de pilda, începe de la vreo 4 si poate-ajunge la pretul, si chiar poate fi fel de mâncare. kebab = o barbarie. „Populara” (americanii manânca sandvishuri la prânz, oroare pentru nutritionisti, fiindca se-ndoapa de pâine si carne, fara legume. Eu, oricum, kebab nu manânc: am animale de companie, n-am chef sa m-alatur ororii sacrificarii animalelor: fac, dimpotriva, campanii împotriva. Privind obârsiile familiale: sunt franco-nemtoiaca, stramosii mei au venit în România sa-i construiasca infrastructurile, el era inginer de drumuri si poduri si s-a casatorit, în România (dar nu-n Transilvania) c-o nemtoaica. Sunt foarte mândra de ei. Ïn familie se si vorbea frantuezeste. Ma simt frantuzoaica, dar asta nu ma-mpiedica sa gândesc româneste si deplâng ce-a ajuns România dupa ’90, când am copilarit într-o Transilvanie à la Padurea Neagra (adica superba, arhitectural, inclusiv, si-n cultul naturii, nu-n distrugerea ei), refugiindu-ma-ntr-un Bucuresti care, la epoca, mai era „Micul Paris”.
Te invit sa precizezi sursa care sustine ca azi in Sankt Petersburg ar locui 50 sau 60 de mii de germani. Altminteri o consider o tentativa de manipulare grosolana sau incapatinare habotnica dusa dincolo de absurd, care nici macar nu ma surprinde stiindu-ti antecedentele. Uite aici un sit rusesc despre germanii din Sankt Petersburg (n engleza apare Saint): http://www.encspb.ru/object/2855728403?lc=en. In trecut, intr-adevar locuiau citeva zeci de mii, 47400 in 1910 dar in 1989, ca urmare a deportarilor din timpul razboiului, ramasesera doar 3570, dintre care au si emigrat in anii ’90. Intr-adevar, gastronomia franceza isi are chic-ul ei, la fel si felul de a trai, dar nu in toata lumea pauza de masa e de 2 ori si probabil ca nici peste tot in Franta. Se pare ca nu ai mai fost demult in Romania de debitezi enormitatea ca restaurantele nu au clienti. Si in Romania se iese de la serviciu pentru a inghiti ceva la repezeala la vreun bufet din apropiere. Toata stima pentru inaintasii tai, care vor fi fost ilustri dar, vezi, gloria strabuna pe stramos cinsteste …