”Să nu-mi spuneți că preferați să mâncați în loc să progresați”

Prețedintele egitean Abdel Fattah el-Sisi și-a anunțat candidatura pentru al treilea mandat într-un mod bizar. S-a adresat egipetenilor printr-un discurs televizat din Noua Capitală Administrativă – un oraș care așteaptă încă un nume, construit la 50 de kilometri de vechiul Cairo și în care statul a investit până acum zeci de miliarde de dolari, la fel cum s-a întâmplat și pentru Noul Alamein și alte proiecte similare.

El Sisi a ajuns la putere în 2014, la un an după îndepărtarea lui Mohemmed Morsi, reprezentatul Fraților Musulmani, organizație interzisă în Egipt, chiar țara în care a luat naștere. Morsi a fost primul președinte egiptean ales democratic și care a murit în detenție, in 2019.

El-Sisi a transmis că vrea ”să împlinească visul” unei națiuni. O țară de 105 milioane, dintre care peste o treime trăiau sub pragul sărăciei înainte de criza care a venit recent peste Egipt și care face ca probabilitatea intrării în incapacitate de plată să fie a doua cea mai mare din lume, după Ucraina. The Economist a sugerat recent că o posibilă soluție pentru ieșirea din criza financiară gravă ar fi privatizarea sau concesionarea pe 99 de ani a Canalului Suez, care ar aduce statului 1000 de miliarde de dolari, anulând naționalizarea realizată de președintele Gamal Abdel Naser în 1956.

El-Sisi, care a câștigat ultimele două alegeri prezidențiale cu 96%, respectiv 97% din voturi (însă la o prezență redusă la urne) i-a numit ”mincinoși, sabotori și ciudați” pe rivalii săi politici, mulți dintre ei aruncați în închisoare. ”Egiptenilor, să nu îndrăzniți să spuneți că ați prefera să mâncați în loc să construiți și să progresați”, a spus Sisi. ”Dacă prețul progresului și prosperității națiunii este să suferim de foame și de sete, atunci haideți să nu mâncăm și să nu bem”, a mai transmis președintele, din mijlocul unei noi capitale despre care egiptenii spun că va fi un oraș ultra-securizat al bogaților.

”Să nu subminați cauza națiunii noastre și să va faceți de râsul lumii. Rămâneți pe poziții și transformați într-un dar condițiile grele prin care trecem. Cu cât veți fi mai fermi, cu atât mai repede va trece criza economică”, a spus președintele egiptean.

Afirmațiile de mai sus au venit la scurt timp după cele făcute în timpul unei conferințe de trei zile (Povestea unei Națiuni), în care și-a prezentat realizările din cei nouă ani în fruntea țării. El-Sisi a menționat niște modalități ipotetice prin care, dacă ar dori, ar putea distruge Egiptul. ”Vorbeam cu membrii Consiliul Suprem al Magistraturii în această dimineață și le spuneam: va imaginați că aș putea distruge Egiptul cu doar 2 miliarde de lire. Au fost surprinși și le-am spus că aș putea da Tramadol de 20 de lire pentru 100.000 de oameni nevoiași. Le pot da o mie de lire pentru zece săptămâni și as putea să distrug o țară cu mai mult de 105 milioane de oameni cu un miliard de lire, adică cu 30 de milioane de dolari, cam cât cheltuiesc unii pentru o petrecere”.

Afirmațiile lui El-Sisi nu au fost foarte mediatizate în presa internaționala. A relatat despre asta Middle East Eye (un site de la Londra acuzat de Egipt și Arabia Saudită că este finanțat de Qatar și că îi sprijină pe Frații Musulmani) și de France24.

Aceste publicații îl citează pe unul dintre potențialii contracandidați ai lui el-Sisi la alegerile din 2024, Ahmed Tantawi. ”De fapt, egiptenii au fost înfometați în timpul regimului tău, din cauza administrației tale. Nu au văzut nicio evoluție din toate câte ai promis”, a scris Tantawi pe Twitter. Acesta l-a acuzat pe președinte că a construit ”zgârie nori, orașe și palate în deșert pe spinarea oamenilor săraci și a dreptului lor la o viață decentă și la educație”. ”Guvernul le-a anulat cetățenilor protecția socială și i-a lăsat pe două treimi dintre egipteni la limita sărăciei, în timp ce condițiile în care trăiesc restul de o treime s-au deteriorat și ele în mod periculos”.

Ajuns în fruntea țării în 2014, el-Sisi a fost reales în 2018, iar în 2019 constituția a fost modificată pentru a extinde mandatul prezidențial la șase ani, cu efect retroactiv, și pentru a permite ca președintele să poată candida nu pentru două, ci pentru trei mandate.