Asociaţia Albania şi ziarul electronic „Le Courrier des Balkans”, înfiinţat în septembrie 1998 de istoricul şi jurnalistul francez Jean-Arnault Dérens, cu filiale locale în Macedonia, Bosnia şi Herţegovina, la Belgrad, Sofia, Tirana, dar şi Bucureşti, au organizat în 25 şi 26 iunie, a doua ediţie a „Salonului Cărţii din Balcani”, la „Théâtre de la Grande Comédie” din strada Clichy din Paris.
Salonul are anul acesta două teme: literature română şi banda desenată. Aproximativ 20 de autori îşi prezintă operele marelui public, în cadrul unor mese rotunde, sesiuni de autografe şi expoziţie de BD independentă, a cărei selecţie a fost încredinţată artistului kosovar Gani Jakupi. Dezbaterile se vor axa pe preocupările actuale ale artiştilor din aceste ţări, pe evoluţia literaturii în spaţiul post-comunist.
România, ţara invitată de onoare din acest an, este reprezentată de 10 autori care participă la două mese rotunde şi la şedinţe de autografe.
Organizatorii Salonului îşi propun să suscite interesul pentru cultura Europei de Sud-Est şi să prilejuiască întâlnirea autorilor din această parte a continentului cu editorii francezi, pentru a favoriza apariţia unor traduceri de tipul antologiei „Les Balkans en feu à l’aube du XXème”, publicată de Editura „Omnibus” sau cărţilor apărute în colecţia „Une ville racontée par les écrivains”.
Gabriela Adameşteanu, Letitia Ilea, Florina Illis, Dan Lungu, Sebastien Reichman, Virgil Tănase, Dumitru Ţepenag, Matei Vişniec se numără printre scriitorii invitaţi, care participă la două mase rotunde, „Literatura română – imaginarul pentru depăşirea realului”, respectiv, „România în drum spre noile literaturi angajate”, cea de a doua moderată de Petre Răileanu. Alexandru Ciubotariu şi Dodo Niţă, autorii recentului volum „Istoria benzii desente româneşti. 1891-2010” prezintă astăzi „Banda desenată din România”.
Editori şi librari expun o selecţie a celor mai bune opere din şi despre această regiune, disponibile în limba franceză şi în limbile originale.
Plasat sub înaltul patronaj al Academiei franceze, Salonul se impune ca o întâlnire de neocolit cu publicul interesat de Europa de Sud-Est.
