Şansa PSD este să transforme dezastrul într-un duş rece

Spre deosebire de cei care cîntă acum prohodul PSD, eu cred, mai degrabă, că înfrîngerea de la europarlamentare este benefică pentru cel mai mare partid din România! Cu totul alta ar fi fost situaţia dacă rezultatul de duminică s-ar fi înregistrat la alegerile parlamentare din România, cele care decid lucruri cu mult mai importante decît efectele pentru Parlamentul European.

Din acest punct de vedere, înfrîngerea aceasta drastică nu face altceva decît să elibereze PSD de o strategie politică păguboasă pe care am criticat-o deseori în paginile „Cotidianului”. Ar fi de ajuns să trimitem la articolul nostru, „Lecţia Olguţei Vasilescu pentru Liviu Dragnea”, apărut în 14 februarie 2019 (https://www.cotidianul.ro/lectia-olgutei-vasilescu-pentru-liviu-dragnea/), în care scriam:

„Din cauza lui Liviu Dragnea, care a redus toate interesele partidului la limita propriilor sale interese, PSD n-a putut să respire un aer proaspăt, neviciat, în care personalităţile partidului să se manifeste liber, n-a apărut nimeni care să fie pregătit pentru postul de Prim-ministru sau pentru o candidatură cu şanse mari la prezidenţiale. Liviu Dragnea trebuia să fie totul: şi Prim-ministru, şi Preşedintele României!

Uriaşa lui ambiţie de a nu ceda nimic, de a se vedea miezul din dodoaşcă, a sufocat partidul, generînd chiar în interior revolte, mai mult sau mai puţin justificate, care au slăbit forţa celui mai mare partid chiar atunci cînd s-a aflat la guvernare, adică atunci cînd a deţinut Puterea. Că recunoaşte sau nu, toată mişcarea #Rezist i se datorează lui Liviu Dragnea şi ambiţiei sale de a fi mereu în ochiul uraganului! Şi tot din cauza lui, nu s-a putut adopta necesara Lege privind amnistia şi graţierea, nu s-au putut adopta în linişte Legile Justiţiei, căci opinia publică a crezut mereu că toate acestea sînt pentru „scăparea” lui Liviu Dragnea”.

Cititorii noştri poate îşi amintesc că lucruri asemănătoare scriam chiar în seara alegerilor din 2016, cînd PSD cîştigase acel scor istoric, într-un articol care astăzi se dovedeşte a fi, fără voia noastră, unul profetic: „Liviu Dragnea riscă să facă praf şi pulbere rezultatul teribil al PSD”, ceea ce duminică s-a adeverit!

La fel, în 8 noiembrie 2017, tot în „Cotidianul”, scriam tranşant: „Însă serviciul cel mai mare pe care Liviu Dragnea îl face PNL-ului şi lui Klaus Iohannis este simpla lui prezenţă în fruntea PSD, în calitate de ţintă ideală pentru absolut orice atac. Vrea guvernul să modifice legile Justiţiei, imediat încep speculaţiile că Liviu Dragnea vrea să pună mîna pe Justiţie pentru a scăpa de dosarele penale!… Practic, orice măsură, oricît de bună ar fi, este contestată prin conexiunile reale sau imaginare cu Liviu Dragnea!… În faţa unei asemenea situaţii, apare întrebarea: cum de nu-şi dau seama chiar pesediştii cît de toxică este prezenţa lui Liviu Dragnea în fruntea PSD?”

Şi nu am fost singurul care, în „Cotidianul”, i-a atras atenţia lui Liviu Dragnea asupra riscurilor l-a care s-a expus imediat după cîştigarea Puterii în 2016. Arhiva ziarului nostru stă mărturie că şi alţi colegi au atras mereu atenţia asupra pericolului uriaş reprezentat de ambiţia lui Liviu Dragnea de a rămîne ţinta preferată a adversarilor săi, subliniind necesitatea de a se retrage strategic din prim-planul vieţii publice pentru a-şi salva libertatea, pe de o parte, şi chiar partidul pe care l-a condus, pe de altă parte.

Ce vreau să spun? Că aburii Puterii l-au făcut pe Liviu Dragnea să nu ia în seamă nimic din ceea ce scria presa independentă şi a făcut doar ce l-a tăiat capul, fără să ţină cont de semnalele care-i arătau limpede că deja o apucase pe un drum greşit. A preferat laudele deşănţate din studiourile unor televiziuni şi iată unde a ajuns.

PNL ŞI USR RISCĂ SĂ SE CONFUNDE CU „CEAUŞESCU”, MĂLIN BOT SAU SANDY BĂTĂUŞUL

Liviu Dragnea este acum istorie. Condamnat din nou, într-un alt dosar cu un puternic iz politic, el iese, practic, din viaţa publică, în ciuda faptului că zilele acestea se aşteaptă decizia CCR asupra completurilor de 3 judecători, care ar putea să-l scoată din penitenciar.

Drumul său către penitenciarul Rahova lasă, totuşi, o dîră pestilenţială care spune multe şi despre cine sîntem noi, în general, dar şi despre cei care au cîştigat alegerile de duminică, adică PNL şi USR PLUS. Arghezi, parcă, scria cîndva: „un om în lanţuri nu poate să-ţi fie duşman”, dezamăgindu-i pe cei care se aşteptau să-l facă praf pe unul dintre adversarii săi ajuns după gratii. Arghezi, însă, şi-a dat seama că o astfel de atitudine n-ar fi fost un succes al său, ci doar devoalarea unei slăbiciuni de caracter.

Văzîndu-l la Rahova pe Marin „Ceauşescu” cum urla cu o sticlă de şampanie în mînă, mi-am dat seama că, odată cu arestarea lui Liviu Dragnea, un mare pericol îi paşte pe cei din PNL şi USR PLUS: acela de a fi confundaţi cu Marin „Ceauşescu”, Mălin Bot sau Sandy Bătăuşul, cei care le-au făcut un imens serviciu din 2017 pînă acum, prin agresarea unor parlamentari PSD, a unor miniştri sau chiar a preşedintelui CCR: riscul este ca succesul în alegerile de duminică să-i facă să se confunde cu aceştia!

Sînt oameni care, dacă n-ar exista restricţiile CNA ar sta toată ziua în faţa televizorului ca să vadă în gros-plan un cap strivit de tir, momentul în care sabia unui criminal străpunge pieptul unui copil sau cum ţîşneşte sîngele din pieptul unui om împuşcat în inimă. Ei, şi sînt mulţi, au exact aceeaşi mentalitate ca toţi cei care s-au dus luni la Rahova să urle de bucurie că Dragnea intra pe poarta penitenciarului! Nimic nu-i deosebeşte.

Cu ei vor să se identifice cei care au cîştigat alegerile europarlamentare? Atunci, bine! Ne aşteaptă o perspectivă foarte frumoasă.

PSD ÎN FAŢA UNUI PERICOL MAJOR: ACOPERIŢII DIN INTERIOR SĂ-L PULVERIZEZE

Fiind cel mai mare partid din ţară, în mod evident, este şi partidul cu cel mai mare număr de infiltraţi ai serviciilor secrete. Pentru aceşti „acoperiţi”, ăsta este cel mai potrivit moment să-şi facă jobul. Semnele au apărut din prima clipă de după alegerile de duminică, fiind amplificate imediat după condamnarea lui Dragnea. Primul care s-a repezit a fost primarul PSD de la sectorul 3, Robert Negoiţă. Mai pe seară, o parte dintre invitaţii talk-show-urilor, aceiaşi care-i cîntau lui Dragnea în strună pînă de curînd, au făcut tot felul de scenarii care porneau de la demisia Vioricăi Dăncilă şi, deci, de la renunţarea la guvernare.

Stau, mă minunez şi mă întreb: DE CE? Conform Constituţiei, singura modalitate care poate să ducă la căderea unui guvern este „moţiunea de cenzură”, dublată de votul unei majorităţi în Parlament! Asta dacă Primul-ministru nu vrea să demisioneze de capul lui. Dar de ce ar trebui Dăncilă să facă acest lucru? Doar pentru că Ludovic Orban este nerăbdător să fie Prim-ministru, nefiind sigur de ce se poate întîmpla la alegerile de anul viitor? Nu mi se pare un motiv suficient şi, dacă nu s-a speriat prea tare de rezultatul votului de duminică şi de condamnarea lui Dragnea, Viorica Dăncilă trebuie să rămînă la Palatul Victoria, avînd la îndemînă un motiv foarte serios: să nu provoace o nouă criză politică!

Cineva ar putea să-mi strige: PSD-istule! Nici pe departe nu este vorba de aşa ceva. Acum, că a devenit liderul PSD, Viorica Dăncilă are o responsabilitate şi mai mare decît atunci cînd era considerată unealta lui Dragnea şi, pe cale de consecinţă, trebuie să ia decizii. De ce ar uşura tocmai ea munca celor din Opoziţie şi, în principal, a lui Klaus Iohannis? De ce să spună ei că s-au trezit într-o criză politică generată de demisia Primului ministru şi, în acest fel, să-şi justifice negocierile pentru formarea unei alte majorităţi? De ce să nu-i lase pe cei din PNL, USR, PRO RO sau PMP să negocieze în linişte sau cu scandal ce au de negociat şi, cînd vor avea o majoritate, să introducă o moţiune de cenzură care să treacă? Să vedem şi noi cum se tranzacţionează Puterea celor care au cîştigat nişte alegeri pentru Parlamentul European, dar nu au încă o majoritate în Parlamentul României!

Cu aceste argumente solide, pesediştii trebuie să-şi lingă rapid rănile şi să conştientizeze faptul că înfrîngerea de duminică este benefică pentru partidul lor. Alta era situaţia dacă ar fi pierdut la anul alegerile parlamentare, cînd ar fi fost obligaţi să treacă în Opoziţie. Mai ales acum, după ce au scăpat de problemele lui Liviu Dragnea, cei din PSD n-au decît să facă ceea ce trebuiau să facă încă din 2016, după ce au cîştigat alegerile, adică să desemneze o conducere puternică, din oameni în stare să contracareze atacurile din partea Opoziţiei şi să depăşească acest moment de falsă îndoliere, aşa încît, şi în cazul unei moţiuni de cenzură care să-i trimită în Opoziţie, să fie în stare să fie o alternativă serioasă la un eventual „Guvern al Meu”, aşa cum au făcut în timpul Guvernului Cioloş, în urma căruia au avut cel mai bun scor electoral! Şi, slavă Domnului!, au destui oameni care să conducă PSD în acest moment dificil.

„SĂ AVEM ÎNCREDERE ÎN JUSTIŢIE!” DE CE?

Acesta este cel mai sinistru slogan pe care l-am auzit în toţi anii de după Revoluţie, unul care s-ar traduce mai aproape de adevăr astfel: chiar dacă eşti supus unui abuz, chiar dacă te ştii nevinovat, trebuie să ai încredere în cel care te bagă la puşcărie! Pe bune? Atunci de ce mai ai nevoie de un avocat? De ce ai dreptul să faci recurs, să apelezi la căile extraordinare de atac sau chiar să te adresezi CEDO?

Referindu-ne la sentinţele lui Liviu Dragnea, de ce să am eu încredere în Justiţia care l-a condamnat de două ori pentru Referendumul de demitere a lui Traian Băsescu şi pentru cele două angajate de la Protecţia copilului care munceau la PSD, din moment ce în fruntea ţării este un Preşedinte care şi-a luat nişte case prin acte dovedite ca fiind false şi care s-a autodeclarat moştenitor al unei organizaţii fasciste, fără ca Justiţia să-l tragă la răspundere?

A, este o sentinţă definitivă care l-a trimis pe Dragnea după gratii? Foarte bine, omul s-a predat şi este acum în penitenciar. Dar unde sînt „paraditorii” din DNA şi judecătorii care au semnat Protocoalele cu SRI? Au dispărut ei? Au fost scoşi din Sistem? Nici vorbă! Ei sînt cei care fac în continuare „Justiţie” şi în ei sîntem îndemnaţi să avem încredere şi să-i lăsăm total independenţi, fără a le cere să răspundă pentru abuzurile lor.

Ştiind bine opiniile despre Justiţie ale celor din PNL, USR, susţinute şi încurajate de Klaus Iohannis, eu n-aş fi tentat să am încredere că, sub guvernarea lor, nu vor reveni Ordonanţele Ralucăi Prună, prin care SRI devenea organ de anchetă, sau nu ni se va spune iarăşi că „drepturile omului sînt un lux”, aşa cum ne spunea acelaşi ministru al Justiţiei?

Cu atîtea semne de întrebare în faţa acestei perspective, cu un nou „Guvern al Meu”, parcă n-aş vrea să fiu iarăşi un masochist care cere un experiment pe care l-a mai făcut acum trei ani.

Să nu confundăm lucrurile: duminică au avut loc alegeri pentru Parlamentul European. Cele pentru Parlamentul României vor avea loc abia anul viitor!