Controversatul site WikiLeaks a publicat, duminică, nu mai puţin de 90.000 de pagini de documente clasificate despre războiul din Afganistan, în care apar referiri şi la misiunile militarilor români.
Scurgerea de informaţii survine la scurt timp după numirea generalului David Petraeus la conducerea forţelor NATO din Afganistan, într-un moment în care opinia publică americană este tot mai defavorabilă continuării conflictului, iar alegerile pentru Congresul SUA se apropie. „New York Times”, „The Guardian” şi „Der Speigel” sunt cele trei publicaţii care au avut acces la documentele obţinute de WikiLeaks.
Casa Albă nu a infirmat veridicitatea informaţiilor. „Statele Unite condamnă dezvăluirea de informaţii clasificate de către indivizi şi organizaţii care pun astfel în pericol viaţa americanilor şi a partenerilor lor şi care ameninţă securitatea naţională”, se arată într-un comunicat al administraţiei SUA.
Potrivit documentelor, pe 22 martie 2007, brigada specială Diablo raportează o misiune efectuată de militari români, prezentând detalii despre operaţiune, inclusiv informaţia că, cel mai probabil, în apropierea bazarului Puli Alam, convoiul a lovit mortal un copil afgan. Poliţia afgană a oprit convoiul şi, la ora transmiterii raportului, militarii români se aflau la centrul districtual Muhammad Agha.
Un alt raport, datat 7 noiembrie 2006, prezintă planurile de răpire puse la cale de mollahul Dadullah, care s-ar fi aflat în regiunea pakistaneză Waziristan. Conform documentelor, printre cei vizaţi de planurile de răpire ale insurgenţilor se numărau diplomaţi străini şi militari români din regiunea Kandahar. Potrivit Deutsche Welle, există chiar sute de referiri la prezenţa militară româneasca în Afganistan.
Informaţiile, până acum secrete, arată că forţele NATO au creat unităţi speciale care îi vânează pe liderii talibani. Multe dintre documente poartă menţiunea „a nu se distribui armatei afgane”.
Documentele acoperă perioada 2004-2009 şi oferă imaginea unor trupe aliate care se luptă cu lipsa de resurse şi cu o insurgenţă talibană tot mai puternică. Aceasta contravine informaţiilor oferite recent de directorul CIA, potrivit căruia nu mai există decât câteva sute de talibani în Afganistan. Potrivit informaţiilor, trupele americane se bazează mult pe avioanele fără pilot pentru a lovi taberele talibane, dar aceste aparate sunt mult mai puţin performante decât s-a crezut. Totodată, reiese că talibanii posedă rachete cu senzori termici, de tipul celor folosite în războiul împotriva URSS.
Britanicii de la „The Guardian” citează documente secrete din 2004, în care Osama bin Laden, liderul Al-Qaeda, le oferă misiuni atentatorilor sinucigaşi. Preţul misiunilor este de 50.000 de dolari şi asigurarea că familiile acestora vor fi protejate de organizaţia teroristă. Ţinta unui asemenea atentat a fost, în 2004, preşedintele afgan Hamid Karzai. Documentele din 2009 vorbesc despre sporirea influenţei lui Bin Laden, despre care directorul CIA declara, în urmă cu două săptămâni, că se ascunde în zona de frontieră cu Pakistanul.
Potrivit „The Guardian”, documentele arată cum armata americană a ascuns faptul că talibanii sunt înarmaţi cu rachete sol-aer. La fel a fost ascuns şi bilanţul victimelor civile rezultate în urma loviturilor aeriene şi a erorilor trupelor franceze, poloneze sau britanice. Ministerul Apărării de la Londra a refuzat să comenteze pentru „The Guardian” evenimentele la care fac referire informaţiile secrete.
Se presupune că informaţiile au fost oferite de un analist al armatei americane, Bradley Manning, în vârstă de 22 de ani, arestat în Irak pentru dezvăluirea unor documente video în care militarii SUA împuşcă mai mulţi civili şi doi reporteri ai agenţiei Reuters. Beneficiarul acestor informaţii a fost tot WikiLeaks, care, deşi nu a precizat sursa, s-a declarat pregătit să-i ofere lui Manning o echipă de avocaţi. WikiLeaks este o organizaţie internaţională, fondată în 2006, în Suedia, care publică documente secrete şi contribuţii anonime pe teme sensibile. Conform părerii încetăţenite, directorul organizaţiei este jurnalistul australian Julian Assange
