Școli cu lacăt pe ușă

Deciziile politicienilor bulversează încă o dată învățământul. Închiderea școlilor, mai ales în mediul rural, îi va pune pe copii în situația de a nu mai ajunge la ore. Comasarea claselor va scădea calitatea actului de predare din cauza numărului mare de elevi. Profesorii vor fi mai aglomerați și mai prost plătiți. Toate astea, în condițiile în care România este printre țările fruntașe la analfabetism funcțional și  abandon școlar.

Ministerul Educației și inspectoratele școlare teritoriale au început să analizeze situația școlilor frecventate de un număr redus de elevi. Motivul îl reprezintă necesitatea scăderii cheltuielilor cu personalul angajat în unitățile de învățământ, stabilite după criteriul cost standard pe elev, astfel încât să se încadreze în sumele alocate de la bugetul de stat, potrivit OUG 90/2017.

Costul standard pe elev, stabilit arbitrar

Legea prevede că primăriile decid închiderea școlilor. Cu toate astea, ministerul este cel care stabilește costurile standard pe elev, fapt determinant în restrângerile parțiale sau totale ale posturilor profesorilor și în comasarea claselor.

„Credem că în funcţie de fiecare situaţie în parte trebuie introduşi indici de corecție reali, care să ajute la echilibrarea finanţării unităţilor de învăţământ. Din păcate, din anul 2011, de când a fost introdus până în prezent, valoarea costului standard a fost stabilită în mod arbitrar: Ministrul Finanțelor Publice a aprobat cuantumul sumelor destinate salariilor, iar Ministerul Educației a împărțit aceste sume la numărul de elevi și preșcolari, rezultând, din condei, costul standard. (…) Cerem Ministerului Educaţiei să fie partenerul nostru şi al elevilor într-un mod real şi să ia măsurile prin care se poate ajunge la un cost standard calculat corect. Elevii şi profesorii nu trebuie să fie sacrificaţi pentru că o școală nu se încadrează în limitele de cheltuieli, deşi sunt situaţii speciale“, se arată în comunicatul Federației Sindicatelor Libere din Învățământ.

Directorii unităților de învățământ vor fi astfel obligați să se încadreze în banii alocați, ceea ce va duce, pe de o parte, la comasarea claselor, iar pe de altă parte, la bulversarea cadrelor didactice, care se vor vedea nevoite să predea la mai multe școli pentru a acoperi norma și de a face ore  suplimentare neplătite.

Clase mai puține cu elevi mai mulți

Potrivit Legii educației, o clasă trebuie să aibă minimum 12 elevi și maximum 30. Prin aceste schimbări se va putea ajunge și la clase cu 40 de copii. Comparația cu alte state europene, unde clasele nu au mai mult de 25 de elevi, este un vis la care România doar ar vrea să ajungă, iar noile măsuri dovedesc din plin acest lucru.

„Normal, trebuia ca tot ceea ce înseamnă proces de comasare de şcoli sau de clase să fie discutat cu partenerii sociali, cu organizaţii sindicale, cu reprezentanţi ai organizaţiilor de părinţi. Acest lucru nu s-a întâmplat, trebuie să existe deplină transparenţă în momentul în care ai această idee“, a spus preşedintele Federaţiei Sindicatelor din Educaţie „Spiru Haret“, Marius Nistor.

Desființarea școlilor, pericol de abandon

Închiderea unor unități de învățământ din zone rurale va pune copiii în situația să parcurgă zeci de kilometri până la școala la care au fost mutați. Sărăcia familiilor, transportul în comun deficitar și timpul pe care îl presupune drumul pot pune în pericol viitorul elevilor aflați în pericol de a abandona școala.

„Am ajuns în situaţia gravă în care mai multe şcoli ar putea să fie închise. Este vorba despre școli mici,  situate în zone izolate, care sunt în pericol de a fi desfiinţate. În acest caz, trebuie introduși indici de corecție acoperitori, pentru că cei care contează, în primul rând, sunt elevii care au dreptul la educație! Desfiinţarea unor şcoli, fără a asigura transportul elevilor la o școală apropiată, înseamnă o măsură iresponsabilă“, se arată în comunicatul FSLR.

Reprezentanți ai ministerului spun că deciziile vor fi luate de administrația locală pe baza informațiilor din teren, iar transportul copiilor distribuiți la alte școli va fi asigurat de către inspectoratele școlare teritoriale împreună cu primăriile, iar desființarea unităților de învățământ preuniversitar se va face după ce va fi rezolvată situația.

Declarații și replici online

E drept că Liviu Pop nu mai este ministru, iar deciziile sunt în curtea lui Valentin Popa, dar în mandatul primului au apărut discuțiile. „Nu se închide niciuna. În conformitate cu Legea Educației Naționale, înființarea și desființarea unităților școlare se fac de către consiliile locale și județene. Deci Ministerul Educației Naționale nu are competență pe acest domeniu. Menționez că astăzi în România funcționează 6.867 de unități școlare cu personalitate juridică, în care avem aproximativ 3 milioane de elevi (2 milioane de elevi în mediul urban și 1 milion de elevi în mediul rural)“, scria fostul ministru Liviu Pop, pe 20 ianuarie 2018, pe pagina sa de Facebook.

Au urmat comentariile.

l „S-a ignorat avizul consiliilor locale privind numărul de clase la școlile din subordine și s-a tăiat în carne vie la nivel de inspectorate. Sunt școli care în maximum 2 ani se vor închide. În Mehedinți, la Baia de Aramă, Strehaia, Orșova și Vânju Mare, deși consiliile locale au avizat pozitiv planurile de școlarizare propuse de CA ale liceelor, la nivel de ISJ s-a redus câte o clasă de profil real. Copiii cu posibilități materiale reduse, dar care sunt apți de performanță școlară, nu vor putea merge în reședința de județ pentru a urma liceul. Egalitatea de șanse e un moft pentru MEN!“ (Dana Trancotă)

l „În birourile lor este cald și bine, dar ei nu cunosc realitatea din teren, nu-i interesează de cadrele didactice, de elevii care merg 5-6 km pe jos la școală, de elevii care nu au cu ce să se îmbrace să ajungă la școală, promit salarii mărite, dar le măresc oamenilor din primării. Cum să se mai ajungă banii și la școli, dacă sunt plătite salariile din investiții și motorina microbuzelor școlare?“ (Petrică Alexandru Zaharia)

l „Caz concret: Liceul Teoretic «Dr. Victor Gomoiu». Populația școlară a orașului și a comunelor din care provin elevii liceului, în clasa a VIII-a, este de aproximativ 280 de elevi. Elevii din clasa a VIII-a de la liceu, plus elevii de la Școala Gimnazială Vânju Mare, plus elevii de la şcoala din Pătulele sunt aproximativ 80. Nu mai vorbesc despre celelalte localități din zonă. Liceul a rămas cu două clase a IX-a, după ce în urmă cu 3 ani erau 4 clase pe fiecare ciclu liceal, apoi câte 3 clase. Ce vor face, domnule ministru, elevii din Vânju Mare, în cazul în care nu vor fi repartizați la liceul din localitatea lor de domiciliu? Vor merge la liceele din municipiu? Cu ce-i vor întreține părinții care nu au un loc de muncă, pentru că-n oraș nu au unde munci? Poate printre ei vor fi elevi cu potențial intelectual mare, cărora li se va tăia șansa la educație! De ce nu se reduc clase de la alte licee, care de ani buni au promovabilitate 0, și se reduc de la un liceu care, în fiecare an, cel puțin de 7-8 ani, are cel puțin un elev ce reprezintă județul la faza națională la diverse discipline? Dacă nu se ia nicio măsură în acest sens, ce pot să spun altceva decât: trăiască abandonul școlar!“ (Papuc Viorica)

l „Și la Baia de Aramă există populație școlară care să acopere cele 5 clase cerute! În condițiile în care anii trecuți s-a mers și cu 6 clase. Fiind singurul liceu din zona de nord a Mehedințiului, majoritatea elevilor din zona limitrofă, inclusiv din Gorj, aleg liceul din Baia de Aramă, pentru că e un liceu bun, care a avut mereu elevi cu rezultate bune la olimpiade județene și participări la faza națională și din motive financiare sau de distanță. În plus, s-a redus clasa cu cel mai mare număr de elevi an de an și cu cea mai mare promovare la bacalaureat.“ (Carmen Lucia Doandeși)

„În Brăila se comasează clase. La Școala «M. Sadoveanu» s-au unit două clase de a II-a, la anul va fi doar una de a III-a. Când se unesc clasele, profesorii rămân fără ore. Nu e normal să se meargă pe număr maxim de elevi la clasă. E rău și pentru elevi și pentru profesori să predea la 30 de elevi. Și e doar un exemplu. În tot orașul sunt multe clase cu 30 de elevi. Din două clase de a IV-a se formează câte una de a V-a cu 30 de elevi și profesorii pierd ore, intră la completări și restrângeri. Dacă vă interesează, puteți face o comparație între numărul de clase de anul trecut și cel de anul acesta.“ (Răzvan Iulian)