Parlamentul sârb a votat miercuri o rezoluţie prin care condamnă masacrarea a circa 8.000 de musulmani la Srebreniţa, în iulie 1995. Opoziţia sârbă consideră că în felul acesta se lipeşte o etichetă de care viitoarele generaţii nu vor putea scăpa. Puterea susţine rezoluţia ca un pas către integrarea în UE. O alertă cu bombă a avut loc în clădirea Parlamentului, cu puţin înaintea votului. Rezoluţia, considerată un gest istoric la Belgrad, a fost adoptată cu 127 de voturi din totalul de 250.
“Declaraţia Srebreniţa condamnă ferm crima comisă împotriva populaţiei bosniace la Srebreniţa, în iulie 1995, exprimă condoleanţe pentru familiile victimelor şi cere scuze pentru că nu au fost luate măsuri de prevenire a tragediei”, se arată într-un comunicat al guvernului sârb. Parlamentul sârb precizează că va sprijini cooperarea cu Tribunalul Penal Internaţional pentru fosta Iugoslavie în vederea arestării generalului Ratko Mladici, principalul vinovat pentru masacrul de la Srebreniţa. Olanda, statul care a adoptat cea mai dură poziţie faţă de crimele de război comise de sârbi, a salutat adoptarea documentului.
În deschiderea dezbaterilor, care au durat 13 ore, liderul grupului parlamentar al coaliţiei proeuropene aflate la putere, Nada Kolundzija, a declarat în prezenţa deputaţilor că rezoluţia marchează "o etapă importantă în drumul Serbiei către construirea unei societăţi europene moderne". Ţările membre UE, în special Olanda, insistă că pentru ratificarea Acordului de Stabilizare şi Asociere cu Serbia este necesară o cooperare totală între Belgrad şi TPI în vederea arestării lui Ratko Mladici şi a unui fost oficial al sârbilor din Croaţia, Goran Hadzici.
Opoziţia de la Belgrad a cerut însă redactarea unei rezoluţii care să condamne toate crimele comise în timpul războiului din fosta Iugoslavie, nu doar cele pentru care se fac vinovaţi sârbii. Aceasta ar însemna “să lipim o etichetă pe viitoarele generaţii, de care acestea nu vor reuşi să se desprindă”, a spus Velimir Ilici, liderul partidului Noua Serbie. Jovan Palalici, deputat al Partidului Democrat din Serbia, consideră că rezoluţia face distincţie între victimele războiului, produce dispute între naţiuni şi “nu condamnă crimele împotriva poporului sârb, care a suferit cel mai mult”, relatează site-ul sârb B92.
Nici comunitatea musulmană din Serbia nu este mulţumită. “Dacă în rezoluţie nu apare cuvântul genocid, nu o voi accepta”, a spus muftiul Muamer Zukorlici. “Ei spun că genocid sau crimă înseamnă acelaşi lucru. Atunci de ce nu scriu genocid?”, a mai spus muftiul. “Suntem indignate de acest demers care ar fi trebuit, spre binele generaţiilor viitoare, să includă termenul genocid. Din păcate, ei lasă această povară generaţiilor care vor urma”, se arată într-o declaraţie a femeilor care au supravieţuit masacrului de la Srebreniţa.
Mamele de la Srebreniţa sunt nemulţumite şi de decizia Curţii de Apel de la Haga, care a decis că ONU nu poate fi dată în judecată pentru responsabilitatea pe care o are în producerea masacrului. În 1995, 400 de trupe olandeze de menţinere a păcii nu au reacţionat în momentul comiterii miilor de crime, deşi Srebreniţa era declarată enclavă sub protecţia ONU. “Imunitatea este garanţia că ONU nu va fi împiedicată în executarea misiunilor sale prin iniţierea unor procese. Este în interesul public ca ONU să poată acţiona nestingherită”, arată verdictul de la Haga.
