Biserica Ortodoxă prăznuieşte Sfânta Treime, prilej de laudă şi cântări duhovniceşti, căci întrega sa lucrare liturgică se săvârşeşte în numele şi spre slava Preasfintei Treimi – Tatăl, Fiul şi Sfântul Duh.
Revelaţia finală cu privire la Sfânta Treime ni s-a dăruit cu o zi înainte, în Duminica Cincizecimii, ziua Pogorârii Sfântului Duh.
Legat, prin tradiţie, de sărbătoarea Cincizecimii, praznicul Preasfintei Treimi este, aşa cum arată Penticostarul (carte litugică), praznicul Preasfântului Duh:
„Întru această zi, prăznuim pe însuşi Preasfântul şi de viaţă făcătorul şi întru tot puternicul Duh, Care este unul din Treime Dumnezeu”.
Credinţa în Preasfânta Treime este învăţătura principală a Bisericii Ortodoxe şi a fost descoperită în Sfânta Scriptură, atât în Vechiul Testament, cât şi în Noul Testament, unde se vorbeşte despre Dumnezeu, Unul în Fiinţă şi întreit în Persoane: Tatăl, Fiul şi Sfântul Duh. Crezul pe care îl rostim reprezintă mărturisirea credinţei despre Dumnezeu Tatăl, Fiul şi Duhul Sfânt.
Duminică, la 50 de zile de la Învierea Mântuitorului şi zece de la Înălţare, creştinii ortodocşi au sărbătorit Pogorârea Sfântului Duh, cunoscută şi sub denumirea de Rusalii. În această zi Sfântul Duh S-a pogorât sub forma unor limbi de foc peste Apostoli.
Duminica Rusaliilor şi luni, a doua zi de Rusalii, de Sfânta Treime, sunt, legal, zile libere.
