Guvernele socialiste de la Madrid şi Atena cer Uniunii Europene să împrumute Grecia din fondul de 50 de miliarde de euro folosit de Bruxelles pentru a sprijini România, Ungaria şi Letonia, cele trei state care au apelat la împrumuturile UE şi FMI.Fondul de asistenţă pentru balanţa de plăţi, de care beneficiază România, obţine banii de pe pieţele de capital, cu dobândă mai mică, iar apoi îi împrumută statelor aflate în dificultate. Soluţia socialiştilor vine în contextul în care ei controlează doar cinci guverne din UE, în Spania, Grecia, Austria, Slovenia şi Ungaria, unde dreapta va prelua oricum puterea după alegerile din aprilie.
Bucureştiul beneficiază de acest fond pentru că nu face parte din zona euro, unde asemenea ajutoare nu sunt permise. Preşedintele socialiştilor europeni, Poul Nyrup Rasmussen, crede însă că nu trebuie aduse modificări tratatelor UE pentru includerea Greciei în rândul beneficiarilor fondului. “Poate fi făcut foarte repede. E vorba doar de voinţă politică. Şi le pot spune contribuabililor germani că aceasta nu-i va costa nici un euro”, a spus Rasmussen. El a spus că UE putea aplica mult mai repede această soluţie, însă “din cauza Berlinului am întârziat cu două luni.”
Grecia are datorii de 290 de miliarde de euro, deficitul bugetar este de 12,7% din PIB, şi trebuie să împrumute în 2010 circa 55 de miliarde de euro, dintre care 22 de miliarde trebuie obţinute până în aprilie. Guvernul de la Atena se teme că pieţele financiare nu vor oferi această sumă decât cu dobânzi foarte mari, iar costul politic şi economic al acestora nu ar putea fi suportat.
Cum va fi ajutată Grecia
În cele din urmă, liderii statelor din zona euro au aprobat o soluţie mixtă: Grecia va primi bani din fondurile UE, dar şi ale FMI, care va împrumuta în premieră o ţară din zona euro. Preşedintele Franţei a spus că FMI va oferi o treime din valoarea împrumutului, iar europenii vor veni cu restul fondurilor. Statele euro vor contribui la împrumut în funcţie de procentul acţiunilor deţinute la Banca Centrală Europeană, ceea ce înseamnă că Germania şi Franţa vor fi principalii salvatori ai Greciei.
Mecanismul prezentat mai sus nu va fi aplicat decât în ultima instanţă, dacă Grecia nu va putea împrumuta suficienţi bani de pe pieţele de capital sau dacă acestea vor cere dobânzi mult prea mari, au ţinut să sublinieze liderii europeni.
FMI ar fi lucrat mai curat
Nouriel Roubini, profesorul american care a prezis actuala criză financiară, consideră că un program al FMI pentru Grecia ar fi fost “mai curat” decât soluţia mixtă la care au apelat europenii. “Este un compromis între punctul de vedere al Germaniei, care dorea un rol mai important pentru FMI, şi cel al celorlalte state euro, în special al Franţei, care doreau o soluţie europeană”, a spus Roubini pentru Bloomberg. “O soluţie doar a FMI ar fi fost mai clară, pentru că FMI are experienţă”, a mai adăugat acesta.
