Soluţii de la Strasbourg pentru criza de la Chişinău

Preşedinte ales de popor sau de deputaţi, modificarea Constituţiei în parlament sau prin referendum, anticipate sau continuarea guvernării actuale sunt mizele discuţiei preşedintelui moldovean cu membrii Comisiei de la Veneţia. Criza politică de la Chişinău este complicată de viziunile diferite din cadrul coaliţiei de guvernare şi de avizarea recentă a proiectului comunist de modificare a Constituţiei.

Soluţii de la Strasbourg pentru criza de la Chişinău

Preşedinte ales de popor sau de deputaţi, modificarea Constituţiei în parlament sau prin referendum, anticipate sau continuarea guvernării actuale sunt mizele discuţiei preşedintelui moldovean cu membrii Comisiei de la Veneţia. Criza politică de la Chişinău este complicată de viziunile diferite din cadrul coaliţiei de guvernare şi de avizarea recentă a proiectului comunist de modificare a Constituţiei.

Preşedintele intermediar moldovean, Mihai Ghimpu, a plecat, marţi, la Strasbourg pentru o ultimă încercare de a convinge Comisia de la Veneţia asupra necesităţii unui referendum constituţional, prin care să se evite alegerile anticipate. Comisia de la Veneţia se opune acestei proceduri, favorizând convocarea anticipatelor imediat după modificarea Constituţiei. Scopul este modificarea regulamentului de alegere a preşedintelui, articol care a condus spre actuala criză politică de la Chişinău.

Până acum, Curtea Constituţională de la Chişinău a dat aviz pozitiv atât propunerii de modificare a Constituţiei înaintate de Partidul Comuniştilor, cât şi celei a Alianţei pentru Integrare Europeană.

Comuniştii propun ca alegerea şefului statului să se facă de către deputaţi, în trei tururi de scrutin, în ultimul tur fiind necesară doar o majoritate simplă. Coaliţia de guvernare doreşte alegerea preşedintelui prin vot direct, însă nu reuşeşte să se pună de acord asupra modalităţii de modificare a Constituţiei: prin referendum sau în parlament.

Într-o emisiune difuzată luni, liderii AIE au indentificat trei scenarii posibile. Primul este modificarea Constituţiei în parlament, al doilea prevede modificarea prin referendum, iar al treilea scenariu prevede convocarea anticipatelor fără modificarea articolului privind alegerea preşedintelui, ceea ce poate duce la un blocaj politic similar celui actual.

În decembrie 2009, alegerea preşedintelui a eşuat pentru a doua oară, motiv pentru care actuala constituţie obligă ca parlamentul moldovean să fie dizolvat nu mai târziu de 16 iunie anul acesta. Alegerile anticipate pot avea loc, cel mai devreme, în toamna acestui an. 

Distribuie articolul pe:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.