Sorin Grindeanu, candidat la premiul Nobel pentru economie?

Mai toată lumea vorbește de gradul mic de colectare al TVA-ului față de media europeană. Dar oare știe lumea despre ce vorbește ? Sorin Grindeanu, unul din greii coaliției de guvernare, în mod sigur știe. „Dacă am face un exercițiu și am lua timp de o lună bonurile de la haine de la mall Băneasa, undeva în jur de 40% din ceea ce se cumpără sunt cumpărate pe firmă, ceea ce nu e în regulă. Ne tot mirăm de ce avem acest grad mic de colectare a TVA-ului. Acest TVA fuge.”, a afirmat Sorin Grindeanu.

Hopa, deci TVA-ul pe care statul ar trebui să-l încaseze nu stă pitit prin conturi offshore sau ascuns prin tranzacții în lanț, ci fuge de-a dreptul, ascuns în bonurile de haine pe care firmele le cumpără de la mall. Care firme? Bineînțeles, firmele alea mici și mijlocii, că doar multinaționalele nu se încurcă cu rahaturi când este vorba de evaziune, pardon fugă. „Sau mâncarea de câini cumpărată pe firmă, lucruri de acest tip sunt exemple care, de altfel, duc la ceea ce am spus la un grad mic de colectare a TVA-ului.”, a mai dat exemplu liderul PSD. Oare câte firme își asigura paza cu câini pentru a putea justifică hrana pentru aceștia ? Sau contabilii care fac contabilitatea sunt atât de neglijenți, riscând amenzi și chiar licența, încât încurcă consumabilele cu „Pedigree”?

Nu, domnule Sorin Grindeanu, habar nu ai cu ce se mănâncă TVA-ul sau eșți atât de parșiv și ne crezi atât de proști, încât spui tot felul de prostii. Oare nu ai auzit de „caruselul TVA” (fraudă de tip missing trader / MTIC) sau de firme fantomă/off-shore ? Nu ti se pare cunoscută metodă cu subdeclararea sau declararea falsă? Aia cu vânzări „la negru” sau declararea unor tranzacții la valori mai mici decât cele reale pentru a micșora TVA colectat ? În mod sigur știi de exporturile fictive, când bunurile sunt declarate ca export (unde TVA este zero), dar de fapt sunt vândute pe piața internă și statul pierde TVA-ul care ar fi trebuit colectat. Pe ultima, te iert, este destul de complicată. Schemele complexe cu companii paravan nu sunt pentru oricine. Să faci o rețea de firme interconectate în mai multe țări UE, care fac tranzacții circulare și unde TVA-ul se „pierde” undeva pe drum, este aproape la fel de greu ca introducerea de bonuri de haine sau mâncare de câini pe declarația de TVA.

În ultimii ani, România are cea mai mare pierdere de TVA din UE (gaura de TVA a depășit 30% din veniturile potențiale). La ce produse ar trebui să te uiți ? Electronice, combustibil, cereale, certificate de CO₂ comercializate de rețele de firme care rulau miliarde în câteva luni, apoi dispăreau. Dar daca tot te chinuie talentul și vrei să descoperi pe unde „fuge” TVA-ul, să știi că factura electronică (e-Factură) și e-Transport reduc facturile false. Poate că ar fi bine să tii minte și că raportarea în timp real a tranzacțiilor către ANAF (sistem SAF-T) și cooperarea europeană (OLAF, Eurofisc) poate micșora gaura. Nu în ultimul rând analiză de risc și big dată pentru detectarea firmelor fantomă ar fi de mare ajutor, ca și pedepse penale și confiscarea extinsă. Sau asta cu confiscarea extinsă va sperie ?