SPP, duşmanul secret al PSD

Șeful SPP, generalul Lucian Pahonțu, este implicat într-un scandal uriaș după ce Liviu Dragnea l-a acuzat că ar fi târât Serviciul de Protecție și Pază într-o serie de jocuri politice

De (R.C.)
SPP, duşmanul secret al PSD

Lucian Pahonţu

Șeful SPP, generalul Lucian Pahonțu, este implicat într-un scandal uriaș după ce Liviu Dragnea l-a acuzat că ar fi târât Serviciul de Protecție și Pază într-o serie de jocuri politice

Șeful SPP, generalul Lucian Pahonțu, este implicat într-un scandal uriaș după ce Liviu Dragnea l-a acuzat că ar fi târât Serviciul de Protecție și Pază într-o serie de jocuri politice care, anterior, ar fi dus la căderea guvernelor Grindeanu și Tudose.

În urma acestui scandal, toți miniştrii Cabinetului Dăncilă au anunțat că renunţă la protecţia SPP, în semn de protest faţă de „implicarea în politică“ a şefului acestui serviciu secret.

Ce spune legea

Conform legislației în vigoare, Jandarmeria nu are atribuții privitoare la paza și protecția demnitarilor, acestea fiind de de competența Serviciului de Protecție și Pază. Acesta din urmă funcționează în baza Legii nr. 191/19 octombrie 1998, care, încă din primele articole, prevede în Capitolul I – Dispoziții generale: „Art. 1. (1) Serviciul de Protecţie şi Pază este organ de stat cu atribuţii în domeniul siguranţei naţionale, specializat în asigurarea protecţiei demnitarilor români, a demnitarilor străini pe timpul şederii lor în România, a familiilor acestora, în limitele competenţelor legale, precum şi în asigurarea pazei sediilor de lucru şi a reşedinţelor acestora, potrivit hotărârilor Consiliului Suprem de Apărare a Ţării“. Iar art. 4., alin. 1, prevede că „pentru îndeplinirea atribuţiilor ce îi revin, Serviciul de Protecţie şi Pază colaborează cu Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul de Interne, Serviciul Român de Informaţii, Serviciul de Informaţii Externe, Serviciul de Telecomunicaţii Speciale, cu celelalte ministere şi organe de specialitate ale administraţiei publice centrale şi locale“. Iar alin. 2. stabilește: „Instituţiile prevăzute la alin. (1) sunt obligate să acorde Serviciului de Protecţie şi Pază, în limita competenţelor legale, sprijinul necesar îndeplinirii atribuţiilor prevăzute de lege.“

În cazul unor vizite externe, tot SPP se ocupă de siguranța demnitarilor: „Art. 5. Protecţia demnitarilor români în afara teritoriului naţional se asigură de către personalul Serviciului de Protecţie şi Pază, în cooperare cu serviciile speciale cu atribuţii în domeniu din ţările-gazdă“. De asemenea, Legea 191/1998 prevede că demnitarii nu pot renunța oricând vor ei la protecția SPP. Iar asta, pentru că „persoanele îndreptăţite să beneficieze de protecţie şi obiectivele a căror pază se asigură de către Serviciul de Protecţie şi Pază se stabilesc prin hotărâre a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării“. Astfel că actuala decizie a membrilor Guvernului de a renunța la serviciile SPP vine în contradicție cu prevederile legii.

Opinii diferite

Codrin Ștefănescu a confirmat pentru Cotidianul că miniștrii din guvernele PSD s-au plâns, în trecut, de faptul că se simt supravegheați, urmăriți. „Lucrurile sunt complicate, dar o să le decomplicăm (sic!). Priviți la declarațiile din trecut ale lui Liviu Dragnea, ale Liei Olguța Vasilescu“, a adăugat Codrin Ștefănescu. Anterior, acesta comentase, pentru Antena 3, presupusele imixtiuni ale SPP în politică: „Am vorbit în ultimul an de implicarea SPP-ului şi a domnului Pahonţu în chestiuni de politică. Demnitari care sunt monitorizaţi, o bază de date care se strânge la acest domn. Decizia este firească. În momentul în care acest SPP, în loc să asigure siguranţa demnitarilor, se ocupă de monitorizarea şi spionarea demnitarilor şi trimite informaţii unui singur om care face analiză pe ele, nu e în regulă“.

Victor Paul Dobre, fost ministru liberal de Interne, consideră subiectul a fi unul artificial. „Pe mine nu m-a spionat nimeni cât am fost ministru. Nu am avut această preocupare. Sincer să fiu, e o temă pe care PSD o dezvoltă de mult timp. Eu, cât am fost ministru, nu am solicitat protecție specială de la Jandarmerie și nici nu mi s-a solicitat“, a declarat fostul ministru.

Vlad Alexandrescu, fost ministru al Culturii, a menţionat: „Acei miniștri care fac parte din CSAT sunt obligați de legislație să circule protejați. Nu cred că trebuie apelat la declarații populiste. În măsura în care aceste declarații intră în problematica «statului paralel», cred că este un subiect creat artificial“.

Contactați telefonic, reprezentanții Inspectoratului General al Jandarmeriei Române nu au emis un punct de vedere oficial cu privire la informațiile apărute în presă, referitoare la folosirea de către prim-ministrul Viorica Dăncilă a unei mașini a Jandarmeriei pentru deplasările din cursul zilei de marți. Dar s-au invocat prevederile Art. 19, al. 2, din Legea 550/2004, menționate mai sus. În schimb, reprezentanții SPP au anunțat că „demnitarii aflaţi în competenţa SPP, prin hotărâre a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, nu pot face obiectul protecţiei altor instituţii. Referitor la Art. 19 din Legea 550/2004, se precizează că acestea nu se referă la demnitari români, ci la protecţia temporară a unor persoane fizice sau juridice. În condiţiile în care, conform legii, prim-ministrul nu este o persoană fizică, ci are calitatea de demnitar al statului român încă de la instalarea în funcţie, protecţia sa este atributul exclusiv al SPP.

Citiţi articolul integral în Cotidianul de miercuri, 31 ianuarie – disponibil la toate chioşcurile – sau varianta digitală.

 

Vasile Surcel, Gabriel Zamfir

Distribuie articolul pe:

31 comentarii

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.