SUA, după cel de al 251-lea asasinat în masă din 2019

SUA sunt din nou în doliu după ce, în week-endul trecut, pentru a 250-a oară şi, respectiv, a 251-a oară în acest an, din care se scurseseră 215 zile, s-au înregistrat atacuri armate în urma cărora au murit ori au fost rănite cel puţin patru persoane. Date comunicate imediat după tragedia din El Paso arată că, de la începutul anului, 522 de persoane au căzut victime ale unor asasinate în masă, iar 2040 au fost rănite. Folosind alte criterii, alte surse vorbesc chiar despre al 255-lea atac armat de mare anvergură.

Gravele evenimente de sâmbătă dimineaţa şi duminică încheiau o săptămână marcată de patru asemenea tragedii ! Marți, două persoane au fost împuşcate într-un magazin Walmart din Southaven, statul Mississipi, la sud de Memphis. Atacatorul, salariat la hipermarket, și-a împușcat doi colegi, după care s-a sinucis. Duminică, alte trei persoane, între care un copil de șase ani şi o adolescentă de 13 ani, au avut aceeaşi tragică soartă la Gilroy Garlic Festival, o manifestare cu profil gastronomic, la sud de San Francisco, în California.

Rasism sau arme de foc fără număr?

Ca după fiecare baie de sânge de acest fel, americanii sunt împărţiţi când vine vorba despre explicaţiile acestor asasinate în serie din ţara lor, unii invocând numărul extraordinar de mare de arme de foc. În schimb, preşedintele Donald Trump, partizan al armelor, a rostit o alocuţiune televizată determinată de tragicele evenimente din El Paso (statul Texas) şi Dayton (statul Ohio), soldate cu 31 de morţi (9 în primul caz şi 22 în cel de al doilea) şi peste 50 de răniţi, dintre care mulţi în stare foarte gravă, în care a invocat „maladia mentală”, „ura” şi „jocurile video”.

Totuşi, în prima sa reacţie, „Wall Street Journal” a opinat că a reduce asasinatele din week-end, de la El Paso şi Dayton, la o dezbatere referitoare la armele de foc sau la retorica politică incendiară a lui Trump este contraproductiv. Pe scurt, discuţia se centrează pe atomizarea societăţii americane. La El Paso şi Dayton au fost „atacuri terifiante, comise în cartiere liniştite de tineri deranjaţi”. Pentru reputatul cotidian new-yorkez, cauza profundă a acestor asasinate în masă, cărora SUA le fac faţă atât de des, nu este altceva decât „alienarea socială” a tinerilor din ţară.

A reduce tragediile de la El Paso şi Dayton „la o dezbatere privind armele sau la retorica politică” ar fi, deci, o eroare, iar a le atribui lui Trump ar fi o dovadă de „cinism politic”. „Este atât necinstit, cât şi contraproductiv (…). Asasinate au fost comise şi în timpul mandatelor lui Obama, Bush jr. şi Clinton” , se arată în articol.

În schimb, alte importante ziare americane, precum „New York Times” ori „Washington Post”, îl pun la zid direct pe preşedintele Trump. „Manifestul suspectului de la El Paso este un ecou al limbajului lui Trump”, titra luni domineaţă primul ziar amintit mai sus. „Retorica lui Trump planează asupra masacrului din Ohio” ( din Dayton-n.n.), scrie, la rândul său, „Washington Post”, amintind numeroasele prilejuri în care preşedintele a vorbit despre imigranţii mexicani ca despre o „invadare a ţării noastre” de către „hoţi” ori s-a întrebat „cum să facem să oprim aceşti indivizi”?

Părând să meargă mai departe decât aceşti editorialişti, ale căror opinii anti-Trump sunt arhicunoscute, olandezul Tjeerd a realizat un desen prin care vrea să sugereze că există o coluziune cu supremaciştii albi, Ku Klux Klan şi Donald Trump. Iar coluziunea este una care provoacă moartea.

Ca urmare, deloc surprinzător, „Washington Post” tranşează astfel lucrurile: „Donald Trump face ca ţara noastră să piardă”. „Preşedintele agravează lucrurile”, se arată într-un alt articol, în timp ce James Comey, fostul director al FBI destituit de Trump, îi lansează o rugăminte: „Domnule preşedinte, vă rog luaţi poziţie împotriva rasismului !”

Actualul şef al Casei Albe este acuzat frecvent de rasism, în primul rând de adversarii politici democraţi, dar şi de o parte a presei, iar afirmaţiile asasinului din El Paso, cum că el vrea să lupte împotriva invadării Americii de către mexicani, au reprezentat un pretext extraordinar în direcţia respectivă, pe care, cum era de aşteptat, l-au invocat până la obsesie cei din opoziţie, în frunte cu Hillary Clinton. Dar să nu anticipăm.

Oricum, în context, să reţinem că, în ce-l priveşte, Trump a acuzat mass-media că „întreţine turbarea” şi s-a pronunţat pentru o revizuire a felului cum se vând armele.

Disputa „privind terorismul alb”

Revenind la dezbaterea care dezbină America, trebuie spus că, aşa cum se întâmplă adesea, alegerea cuvintelor prin care cineva evocă aceste tragedii divizeză profund ţara. În cauză este profilul asemănător al celor doi trăgători din acest prim week-end din august: ambii sunt albi, purtau îmbrăcăminte paramilitară, de vreo 20 de ani, mai exact 21 şi, respectiv, 24 de ani.

Dar, aşa cum arătam, în vreme ce Trump şi republicanii, în majoritatea lor, vorbesc despre „bolnavi mintal” sau despre „problemele create de jocurile video”, restul ţării cere ca aceste fapte să nu fie considerate simple asasinate, ci terorism interior. De altfel, opinia lui Trump este împărtăşită şi de primarul republican din El Paso, Dee Margo, care, într-o intervenţie la canalul tv Fox News, a redus tragedia din oraşul său la gestul unui „individ deranjat la cap, de-a dreptul diabolic”.

Individul care s-a dus în supermarketul Walmart din acel oraș a avut motive clare şi expuse fără jenă într-un soi de manifest care circula pe Internet şi îi era atribuit. Şeful poliţiei din oraş, Greg Allen, declara presei: „Avem un manifest al acestui individ, care, într-o anumită măsură, arată o legătură posibilă cu o crimă comisă din ură”.

Ziarul HuffPost fr. şi agenţia France Presse notează că, în SUA, un atare calificativ desemnează în mod tradiţional un gest îndreptat împotriva unei persoane alese special din cauza unor anumite caracteristici precum rasa, religia sau orientarea sexuală. În continuare se arăta că Patrick Crusius, cum se cheamă asasinul de 21 de ani care a pătruns în hipermarket înarmat cu o puşcă de asalt şi având la urechi căşti anti-zgomot, denunţase „invazia hispanică a Texasului” şi făcuse ample referinţe la asasinatele comis de un supremacist alb la moscheile din Christchurch (Noua Zeelandă), soldate cu 51 de morţi, la 15 martie a.c.

„Dacă acest cuvânt (terorism-n.n.) este folosit rapid când trăgătorul este străin sau de confesiune musulmană, faptul se întâmplă foarte rar când asasinul este un alb şi american”, subliniază ziarul HuffPost.fr. Aşadar, mulţi reclamă în mod urgent ca această formulă de denumire a pericolului care este „terorismul alb”, mult timp ocultat de lupta contra atacurilor jihadiste, să fie, în sfîrşit, adoptată.

Ravagiile violențelor extremei dreapta

Centrul de analize „New America”, arăta că, în 2017 şi 2018, violenţele de extremă dreapta au făcut mai multe victime în SUA decât atacurile jihadiste. Dar autorităţile, care, după atentatele de la 11 septembrie 2001, au pus accent pe lupta împotriva ameninţării jihadiste, au reacţionat cu întârziere.„Chiar sub administraţia democratului Barack Obama, serviciile de informaţii au ignorat adesea ameninţările extremei dreapta din motive politice”, scria în martie Robert McKenzie, de la amintitul centru de analize. Totuşi, în aprilie, directorul Poliţiei federale, Christopher Wray, se apăra, dând asigurări că serviciile sale de informaţii erau „foarte active” în faţa ameninţărilor supremaciştilor albi.„Anul trcut, noi am efectuat cu prioritate arestări legate de terorismul interior”, comparativ cu „terorismul internaţional”, a adăugat el.

Cu toate astea, nu sunt puţini cei care reamintesc că preşedintele insistă pe mai departe pe ideea „invaziei” migranţilor şi a refuzat să condamne manifestaţiile violente de extremă dreapta din Charlottesville, din august 2017, iar de curând a cerut parlamentarilor din opoziţie proveniţi din rândul minorităţilor etnice să se „întoarcă” în ţările lor. „Preşedintele în persoană promovează rasismul şi supremaţia albă,” a declarat senatoarea democrată Elisabeth Warren, care se prezintă la alegerile primare spre a obţine statutul de candidat al partidului său la scrutinul prezidenţial.Un alt rival al şefului Casei Albe, Beto O`Rourke, a mers şi mai departe cu acuzele, susţinând că Trump „încurajează nu numai retorica rasistă, dar şi violenţa care îi urmează”.

Cine este Patrick Crusius, ucigaşul din El Paso?

Are 21 de ani şi este alb, precizare foarte importantă într-un context precum cel de faţă. Este originar din Allen, o periferie a Dallasului, localitate aflată la 9 ore de drum de El Paso. În datele oferite presei, amintitul şef al poliţiei din acest oraş a insistat asupra manifestului de pe Internat al individului care a comis masacrul de sâmbătă dimineaţa. La rândul ei, Veronica Escobar, originară din El Paso şi aleasă în Congres, a declarat că acesta „transpiră rasism, intoleranţă şi divizare”. „Din punct de vedere istoric El Paso este o comunitate foarte sigură. Trăim în siguranţă de decenii şi vom continua astfel”, a mai spus ea.

Purtând un tricou negru inscripţionat şi pantaloni de camuflaj, având în mână un AK-47, el a intrat în hipermarketul Walmart, în care, la ora locală 10,30 ( 18h30, la Bucureşti), se aflau între 1.000 şi 3.000 de clienţi şi 100 de salariaţi. A țintit mulțimea din magazin, a omorât pe loc 20 de persoane și a rănit alte 26, cu vârste între 2 și 82 de ani. Și-a făcut damblaua și după două ore s-a predat poliției.

Adolescentul care petrecea opt ore pe zi în fața computerului este diplomat al Plano Senior High School, în 2017. A frecventat apoi Collin College, aflat la McKinney, nord de Dallas. O fostă vecină îl descrie ca un individ „foarte solitar şi foarte distant”, care stătea mereu singur în autobuzul şcolar.Îşi critica mereu colegii care cântau în orchestra şcolii şi pe cei care făceau sport. Colegii îl criticau mereu, îl făceau prost şi „stupid”. Cu toste astea era perceput ca un ins cu „persomnalitate puternică”, în stare „să-şi asume responsabilităţi”. Nu a avut de-a face cu poliţia până acum.

Înainte de masacrul de la El Paso a postat pe Internet un manifest pe forumul de discuţii 8chan. Este un text de patru file intitulat „Adevărul care deranjează” în care citează cartea francezului Renaud Camus „Le Grand Remplacement”, publicată în 2011, în care autorul evocă teoria potrivit căreia „rasa albă” va fi înlocuită de persoane ne-albe venite din Africa şi Orientul Mijlociu.

„Acest atac este un răspuns la invadarea hispanică a Texasului. Ei sunt instigatorii, şi nu eu. Nu fac decât să apăr ţara mea de o înlocuire culturală şi etnică provocată de o invazie”, a scris acest texan în manifestul citat.

În final, un amănunt foarte important: în pofida faptului că au fost împuşcate 20 de persoane în hipermarket, Walmart a anunţat că va continua să vândă arme!

Oraş din statul Texas, la frontiera mexicană, cu 680.000 locuitori, aflat faţă în faţă cu metropola mexicană Ciudad Juarez, El Paso are o populaţie de 83% hispanici, după cum arată statisticile din 2018. În ultimii cinci ani, aici s-au înregistrat în medie 18 omoruri pe an, o cifră mult mai mică decât în alte oraşe americane de aceeaşi mărime. Acum, printre victime sunt şi trei mexicani.În ce-l priveşte, Crusius riscă pedeapsa cu moartea.

Cine a fost Connor Betts, asasinul din Dayton?

Un alb descreierat de 24 de ani, care a împuşcat nouă persoane, inclusiv propria soră, în faţa unui club de noapte dintr-un cartier din oraşul Dayton, statul Ohio. Totul s-a petrecut în mai puţin de un minut, mai precis în 30 de secunde, asasinul fiind neutralizat de poliţiştii care patrulau prin zonă. „Dacă ei nu ar fi fost acolo (…) am fi avut sute de morţi şi de răniţi”, a declarat Nan Whaley, primarul oraşului.

Asasinul a folosit o puşcă de asalt dotată cu încărcătoare de mare capacitate, avea muniţie suplimentară şi purta vestă anti-glonţ. Printre victime figurează şase negri şi trei albi cu vârste între 22 -57 de ani, între ele aflându-se, cum spuneam, sora lui cea mică.

Dacă, în cazul asasinatului din El Paso se vorbește pe drept despre motive rasiste, în cazul lui Betts pare să fi vorba despre motive personale.Dinclo de toate astea, este clar că atacul a fost premeditat, el purta, cum arătam mai înainte, vestă anti-glonț, iar încărcătorul puștii era plin cu o sută de cartușe.

S-a aflat un lucru șocant despre perioada liceului, el fiind relatat de unii dintre colegii lui. Astfel, potrivit CNN, Connor Betts avea o listă cu „persoane care trebuie ucise” și mai făcuse una a fetelor ce „trebuie violate”. Când conducerea liceului a aflat despre aceste liste, el a fost suspendat și s-a deschis o anchetă. A revenit la cursuri doar după ce a adresat o scrisoare de scuze colegelor pe care le viza.

În fine, acest asasin singuratec a fost și membru al grupului Menstrual Munchies.

Creștere alarmantă a asasinatelor în masă

Potrivit cifrelor comunicate de Gun Violence Archive, în 2013 au avut loc 254 de asasinate în masă, 346 în 2017, 340 în 2018. În acest context, sunt arătați cu degetul supremaciștii albi, arătându-se că, potrivit Center on Extremism ADL, în 2018, extremiștii albi au ucis cel puțin 50 de persoane.

Dintre crimele comise de aceștia în ultimele decenii, 73,3% sunt datorate extremiștilor de dreapta (54% făcute de supremaciștii albi) iar 23,4% au fost atribuite extremiștilor islamiști.

Față de alte state bogate, SUA sunt cele mai afectate, deși nu sunt singurele în care au avut loc asasinate în masă. Un studiu realizat de criminologul Frederic Lernieux între 1983 și 2013, arată că atare evenimente foarte grave au avut loc în 25 de state bogate, dar SUA se află cu mult în fruntea listei. Mai precis există de două ori mai multe asasinate în masă decât în ansamblul celorlalte 24 de țări. Germania, aflată pe locul 2, a avut șapte atare atacuri de anvergură în același interval.

Un studiu al FBI arată că acele crime comise din ură cresc necontenit, ele țintind anumite persoane din cauza apartenenței lor, reale sau presupuse, la un anumit grup social, etnic sau religios. În SUA, între 2012 și 2017, ele au crescut cu 24%. Mai mult, anul trecut au sporit cu 8%, iar în 2019 cifra va fi sensibil mai mare, după cum relevă Centrul de Studii privind Ura și Extremismul.

Mai multe arme decât locuitori

În acest context elocvent, nu mai poate surprinde constatarea că, în SUA, există mai multe arme decât locuitori: 393 milioane de arme, față de 326 milioane de locuitori. Este cea mai mare cifră din lume, cu mult de tot peste ceea ce are Yemenul, țară aflată pe locul 2!

Trebuie să se țină seama însă că cifrele respective se bazează doar pe declarații, dat fiind că, în SUA, armele de foc nu sunt recenzate oficial. În 2017, 42% dintre căminele americane au declarat că dețin cel puțin o armă de foc. Raportat la numărul de arme aflate în circulație, acest lucru înseamnă că americanii care posedă arme de foc au în medie opt.

Nu este mai puțin adevărat că impactul economic al industriei americane de armament este în creștere constantă. În timpul Administrației Obama fabricanții de arme și-au dublat producția anuală între 2009 și 2013.

În 2018, impactul economic al industriei armelor a reprezentat 52,1 miliarde de dolari, după cum releva Yahoo Actualite într-o sinteză ce cuprinde datele reproduse mai înainte spre a face înțelese asasinatele în masă din SUA.