Summitul UE: „A dat cu pumnul în masă”

UPDATE A treia zi a summit-ului UE, duminică, încheiată tot cu un blocaj. Preşedintele francez Emmanuel Macron a „bătut cu pumnul în masă” la summitul şefilor de stat şi de guvern de la Bruxelles dedicat planului de relansare economică a UE pentru a denunţa reaua voinţă a unora din omologii săi, transmite AFP.

Ţinta sa au fost aşa-numitele state „frugale” (Olanda, Suedia, Danemarca, Austria) alături de Finlanda, foarte rezervate în privinţa acestui plan.

„A fost dur cu incoerenţele lor”, a spus un membru al delegaţiei franceze. Ieşirile preşedintelui francez au fost raportate presei de alte delegaţii. „S-a spus totul într-un mod caricaturizat”, s-a plâns însă consilierul francez, relatează Agerpres.

Macron a criticat opoziţia exprimată la adresa solicitării sale de a se aloca statelor membre o parte semnificativă din totalul fondului destinat relansării sub formă de subvenţii.

Totodată, şeful statului francez a criticat vehement comportamentul cancelarului austriac Sebastian Kurz, atunci când acesta s-a ridicat de la masa negocierilor pentru a răspunde la telefon. Conform unei surse europene, cancelarul austriac s-a simţit „ofensat” de remarcile preşedintelui Franţei.

De asemenea, Macron a comparat poziţia inflexibilă a premierului olandez Mark Rutte, aflat în fruntea curentului de opinie rezervat, cu cea a fostului premier britanic David Cameron.

Conform mărturisirilor altor delegaţii, preşedintele francez şi-ar fi pierdut cumpătul de mai multe ori în timpul criticilor pe care le-a adus opozanţilor poziţiei sale.

„A dat cu pumnul în masă”, a afirmat o sursă diplomatică.

Conform unei surse europene, Macron a susţinut că Franţa şi Germania sunt statele care urmează să „plătească pentru acest plan” şi că acestea „se luptă pentru interesele Europei atunci când frugalii sunt egoişti şi nu fac concesii”.

„El a adăugat că este pregătit să plece mai degrabă decât să încheie un acord prost”, conform aceleaşi surse.

La rândul său, preşedintele Consiliului European Charles Michel a făcut presiuni duminică seara asupra liderilor din statele membre UE pentru ca aceştia să nu prezinte imaginea „unei Europe slabe” şi să fie de acord cu planul de relansare economică post-coronavirus pentru a evita un eşec al negocierilor, informează luni AFP, preluată de Agerpres.

„Întrebarea este următoarea: cei 27 lideri responsabili în faţa popoarelor Europei sunt capabili să construiască încredere şi unitate europeană? Sau, printr-o ruptură, vom prezenta chipul unei Europe slabe, subminate de neîncredere?”, a spus Charles Michel în timpul dineului şefilor de stat şi de guvern din statele membre UE, care se află în negocieri dificile la Bruxelles, în cadrul unei reuniuni speciale a Consiliului European care a început vineri.

Potrivit informaţiilor furnizate de o sursă apropiată discuţiilor, preşedintele Consiliului European şi-a exprimat „dorinţa” ca europenii să ajungă la „un acord şi ca ziarele europene să titreze mâine că UE a reuşit într-o misiune imposibilă”.

Discuţiile din timpul dineului s-au concentrat pe posibilitatea reducerii cuantumului subvenţiilor la 400 de miliarde de euro din totalul fondului de relansare, faţă de 500 de miliarde de euro iniţial, la limita a ceea ce Franţa şi Germania, principalii susţinători ai planului de relansare economică, sunt gata să accepte. În această variantă, cuantumul împrumuturilor din valoarea pachetului general ar fi de 350 miliarde de euro, faţă de propunerea iniţială, în valoare de 250 miliarde de euro.

Cele patru aşa-numite ţări „frugale” (Olanda, Suedia, Danemarca şi Austria), alături de Finlanda, nu sunt dispuse să accepte ca valoarea subvenţiilor să depăşească nivelul a 350 de miliarde de euro.Timp de trei zile, acest grup de state şi-a comunicat rezervele cu privire la pachetul de relansare de care ar urma să beneficieze mai ales ţările din sudul Europei, îndeosebi Italia şi Spania.

Charles Michel nu a prezentat oficial această opţiune ca o propunere de compromis din cauza acestui refuz. Pentru aprobarea planului de relansare economică este nevoie de unanimitate.

Fondul în valoare totală de 750 de miliarde de euro, finanţat printr-un împrumut comun din partea UE, este destinat relansării economiei europene, afectată de pandemia noului coronavirus.

În discursul adresat participanţilor la summit, preşedintele Consiliului European a trecut în revistă toate modificările aduse planului de la începutul negocierilor, printre care se numără reducerea cuantumului subvenţiilor de două ori, modificarea modului de alocare a fondurilor, implementarea unor condiţii mai stricte pentru plata banilor.

„Cu calm, am făcut dovada unei ascultări active pentru a ne apropia de cei care întâmpinau dificultăţi”, i-a asigurat înaltul oficial european pe liderii statelor membre UE şi le-a reamintit, în acest context, responsabiliatea pe care o au.

Summitul UE intră astfel, luni, în a patra sa zi.

Reuniunea va fi reluată luni la ora locală 16:00 (14:00 GMT), a anunţat luni dimineaţă un purtător de cuvânt al Consiliului European

Cum a început a treia zi

UPDATE Cancelarul german Angela Merkel a estimat duminică drept ”posibil” ca cei 27, reuniţi încă de vineri la Bruxelles, să nu ajungă la un acord duminică asupra planului de relansare post-coronavirus, asupra căruia se menţin divergenţe profunde, transmit agențiile de presă străine.

„Există multă bunăvoinţă (…), însă este de asemenea posibil ca astăzi (duminică) să nu se ajungă la niciun rezultat”, a declarat Merkel la sosirea la summit pentru o nouă zi de negocieri pe care ea a calificat-o drept „decisivă”. „Nu pot spune nici acum dacă va fi găsită o soluţie”, a mai precizat ea.

De partea cealaltă, preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, a insistat duminică asupra importanţei ajungerii la un acord asupra bugetului UE şi Fondului de relansare economică post-pandemie, potrivit site-ului Politico.eu.

„În pofida disensiunilor şi diverselor sensibilităţi, trebuie să găsim compromisurile corespunzătoare în următoarele ore. Cred că este posibil”, a afirmat Emmanuel Macron.

„Dar aceste compromisuri, şi spun acest lucru foarte clar, nu vor fi făcute în detrimentul ambiţiei europene”, a subliniat liderul Franţei.

Referindu-se la condiţionalităţile privind respectarea normelor statului de drept, Emmanuel Macron a subliniat că Uniunea Europeană nu va ceda insistenţelor de eliminare a acestora. „Există un consens larg că nu trebuie să cedăm”, a precizat Macron. Ungaria şi Polonia se opun condiţionării acordării fondurilor UE de respectarea principiilor statului de drept.

Premierul ungar Viktor Orban l-a acuzat duminică pe omologul său olandez că vrea să ”pedepsească financiar” Ungaria, insistând pe legătura dintre statul de drept şi acordarea de ajutoare europene prevăzute în planul de relansare, asupra căruia negocierile bat pasul pe loc, transmite AFP.

„Nu ştiu din ce motiv personal premierul olandez mă detestă pe mine sau Ungaria. Însă el atacă atât de dur. Şi el spune foarte clar că din cauza faptului că Ungaria, în opinia lui, nu respectă statul de drept, că ea trebuie să fie pedepsită financiar”, a declarat Viktor Orban de la Bruxelles.

Comisia Europeană a propus o condiţionare directă între alocarea de ajutoare europene prevăzute în fondul de relansare – asupra căruia UE încearcă să ajungă începând de vineri la un acord în cadrul unui summit – şi statul de drept. Ungaria, Polonia şi Slovenia se opun unei asemenea condiţionări.

Budapesta estimează că există alte mecanisme în tratate pentru a garanta statul de drept. De altfel, Ungaria este vizată de o procedură de sancţionare în baza „articolului 7”, declanşată de Parlamentul European şi care este în continuare în curs. Mai multe audieri au avut loc în Consiliul de miniştri pentru a discuta asupra situaţiei din Ungaria, însă nu a fost luată nicio decizie.

Poziţia lui Mark Rutte „nu este acceptabilă”, potrivit lui Orban, pentru că procedura în curs nu a dus deocamdată la nişte concluzii cu privire la statul de drept în Ungaria.

Premierul ungar i-a cerut de asemenea preşedinţiei germane a UE să „ofere garanţii că membrii Consiliului UE vor negocia şi vor lua o decizie”. „Vă rog să o faceţi. În loc să creaţi un nou mecanism, terminaţi ceea ce noi avem deja şi ce a fost iniţiat, luaţi o decizie asupra Ungariei imediat ce va fi posibil”, a pledat el.

Potrivit lui, crearea unui nou mecanism ar necesita „săptămâni de negocieri”, pentru că ar trebui modificate tratatele.

Problema statului de drept este unul dintre numeroasele puncte de divergenţă. Ea a fost discutată sâmbătă seara în timpul dineului şefilor de stat şi de guvern din UE. Un diplomat european a raportat că Rutte şi premierul finlandez Sanna Marin au susţinut puternic propunerea asupra statului de drept.

Se joacă în prelungiri 

UPDATE Charles Michel, preşedintele Consiliului European, a prelungit și duminică summitul Uniunii Europene, în efortul de ajungere la un acord pe tema Fondului de relansare economică, afirmă surse europene.

Liderii ţărilor europene şi ai instituţiilor UE nu au reuşit să ajungă încă la un acord în cele două zile ale reuniunii de la Bruxelles. În acest context, Charles Michel a decis prelungirea summitului, negocierile urmând a fi reluate duminică la ora 12.00 (13.00, ora României), au declarat oficiali UE citaţi de site-ul Politico.eu şi de cotidianul Le Monde.

Sâmbătă seară, Charles Michel, preşedintele Consiliului European, şi Ursula von der Leyen, preşedintele Comisiei Europene, au purtat negocieri în format restrâns cu liderii Austriei, Olandei, Suediei, Danemarcei şi Finlandei, ţări care propun condiţii stricte pentru Fondul de relansare post-pandemie.

Ulterior, în cursul nopţii, cancelarul german, Angela Merkel, şi preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, s-au întâlnit cu Mark Rutte, premierul Olandei, au declarat funcţionari europeni citaţi de ziarul Le Monde.

Charles Michel a propus o soluţie de compromis în negocierile privind Fondul UE de relansare, astfel că noul plan prevede reducerea subvenţiilor şi menţinerea condiţiilor privind normele statului de drept, au declarat surse citate de site-ul Politico.eu şi de Reuters. Potrivit propunerii, Fondul UE de relansare post-pandemie va rămâne la nivelul de 750 de miliarde de euro, dar subvenţiile vor scădea la 450 de miliarde de euro (faţă de 500 de miliarde), iar creditele vor fi de 300 de miliarde de euro (faţă de 250 de miliarde).

Planul prevede menţinerea condiţiei respectării normelor statului de drept în accesarea fondurilor europene. De asemenea, este propusă instituirea unui „mecanism de urgenţă” pentru blocarea alocării fondurilor UE în cazul în care s-ar constata că nu ar fi respectate reformele economice solicitate. Cuantumul bugetului UE pentru perioada 2021-2027 rămâne la nivelul de 1.074 de miliarde de euro.

Un diplomat olandez citat de site-ul Politico.eu a catalogat propunerea drept „un pas în direcţia cea bună”.

Ce s-a întâmplat după prima zi

Proiectul unui uriaş plan pentru relansarea economiei UE după coronavirus s-a lovit vineri de inflexibilitatea ţărilor aşa-zise „frugale”, mai ales Olanda şi Austria, în prima zi a unui summit european cu un rezultat foarte incert, a comentat AFP, preluată de Agerpres.

A fost pentru prima dată după cinci luni, din cauza pandemiei de COVID-19, când şefii de stat sau de guvern, purtând mască de protecţie pe faţă, s-au reunit în persoană la Bruxelles.

După peste şapte ore de discuţii în conclav, apreciat „constructive” de mai multe surse, ei s-au reîntâlnit pentru un dineu în cursul serii unde situaţia s-a tensionat, din cauza poziţiei considerate prea dură a Olandei cu privire la controlul fondurilor ce ar putea fi distribuite.

Summitul s-a reluat sâmbătă.

În centrul discuţiilor: un plan de relansare post-coronavirus de 750 de miliarde de euro finanţat printr-un împrumut comun, inspirat dintr-o propunere avansată de cancelarul german, Angela Merkel, şi preşedintele francez, Emmanuel Macron.

Acest plan este alcătuit din 250 de miliarde de euro împrumuturi, dar mai ales din subvenţii de 500 de miliarde de euro, care nu vor trebui rambursate de statele beneficiare. El este însoţit de bugetul multianual al UE (2021-2027) în valoare de 1.074 de miliarde de euro.

Cele patru ţări aşa-zise „frugale”, Olanda, Austria, Danemarca şi Suedia – cărora li s-a alăturat Finlanda -, emit serioase rezerve în legătură cu această propunere, de care ar urma să beneficieze în special Italia şi Spania, două ţări foarte afectate de pandemie, dar pe care le consideră cele mai relaxate în domeniul bugetar.

Planul prevede ca banii să fie plătiţi în schimbul unor reforme introduse de ţările beneficiare.

Premierul olandez, Mark Rutte, reclamă ca planurile de reformă ale fiecărui stat să fie validate în unanimitate de cei 27, şi nu cu majoritatea calificată. Cu alte cuvinte, el vrea un drept de veto, cerere pe care însă o formulează singur, potrivit mai multor surse.