Biserica Ortodoxă, cel mai mare proprietar funciar al ţării, un stat în stat cu o imensă influenţă politică, este scutită de impozite şi se opune introducerii acestora, în timp ce Grecia se împrumută cu peste 100 de miliarde de euro pentru a supravieţui crizei, scrie cotidianul de stânga „Liberation”.
Pensiile şi salariile pe care statul le oferă preoţilor neplătitori de impozite se vor ridica, în 2010, la valoarea de 315 milioane de euro, aproape cât bugetul Ministerul Mediului de la Atena. Pentru ca preoţii să fie solidari cu restul populaţiei, premierul socialist Georgios Papandreou a propus impozitarea clerului cu 20% pentru veniturile obţinute din exploatarea proprietății funciare şi cu 10% pentru proprietăţile imobiliare. Guvernul nu se poate atinge însă de mănăstirile de la Muntele Athos, un adevărat stat în stat, care beneficiază de autonomie şi al cărui statut a fost recunoscut şi de UE, odată cu aderarea Greciei, în 1981. Premierul urmează liniea dinastiei politice Papandreou: tatăl său, Andreas, a propus, în 1987, o lege de expropriere a bisericii.
Biserica Ortodoxă nu este separată de stat în Grecia, iar influenţa ei politică este imensă, datorită capacităţii de mobilizare a electoratului extrem de credincios. Politicienii au ştiut să răsplătească aceste servicii. Premierul socialist Kostas Simitis a anulat, în 2004, impozitul impus Bisericii. Motivul a fost ineficienţa colectării taxelor, în lipsa unei legi curajoase. Spre exemplu, în 2003, preoţii primeau de la bugetul de stat 255 de milioane de euro, în timp ce impozitele plătite ajungeau doar la 17,6 milioane.
Începând din 1945, preoţii au devenit salariaţi ai statului, care dorea să-şi asigure fidelitatea lor, într-o perioada când Grecia lupta cu insurgenţa comunistă. Clerul trebuia să plătească un impozit de 25%.
Cum a ajuns atât de bogată şi influentă Biserica Ortodoxă? „În timpul ocupaţiei otomane, dacă grecii nu aveau moştenitori, îşi donau averea bisericii pentru a evita ca aceasta să revină statului otoman. În 1850, statul grec independent a distribuit ţăranilor o parte din terenurile bisericii, în schimb aceasta fiind scutită de impozite până în 1945”, explică, pentru „Liberation”, Nicoz Alivizatos, profesor de drept constituţional.
