„Îmi plac poveştile, basmele, dar iubesc şi paradoxurile, enigmele”, mărturiseşte James Spencer Thierrée, al cărui spectacol, „Raoul”, va avea loc în 29 şi 30 aprilie şi în 1 mai, la ora 20.00, pe scena Teatrului Naţional din Bucureşti, datorită Ambasadei Franţei în România.
Actor, dansator, regior, acrobat şi muzician, James Spencer Henry Edmond Marcel Thierrée s-a născut în 1974, la Lausanne. Este fiul Victoriei Chaplin şi al lui Jean-Baptiste Thierrée, creatorii „Circului Bonjour”, şi nepotul lui Charlie Chaplin. A participat la spectacolele „Le Cirque imaginaire” şi „Le Cirque invisible”, cu numere de acrobaţie la sol, trapez şi bicicletă. A studiat vioara şi mima. S-a format ca actor la Piccolo Teatro de la Milano, la „Harvard Theatre School”, la „Conservatorul Naţional de Artă Dramatică” din Paris şi la „Acting International”[]. În afara propriilor spectacole a colaborat în teatru şi cinema cu regizori renumiţi, ca Peter Greenaway, Bob Wilson, Coline Serreau, Raul Ruiz sau Benno Besson.
În 1998 şi-a fondat propria companie, „La Compagnie du hanneton” (Compania Cărăbuş), cu care a montat primul său spectacol, „Simfonia cărăbuşului”, amestec de teatru, joglerie, acrobaţie, contorsionism, cântec, muzică, care a avut un succes mondial, cucerind Premiul „Adami” în 2005 şi patru premii „Molière”, în 2006, printre care cele pentru regie şi pentru revelaţie teatrală şi cel pentru costume, primit de mama sa, Victoria Chaplin. Publicul a fost încântat de acest tânăr straniu, grimat şi costumat, cu trup de cauciuc, evoluând într-un univers fantasmagoric, inspirat de basmele cu zâne. „Există în el, scria un critic francez, ceva din Chaplin, din mimul Marceau, din Laurence Olivier… şi chiar sufletul lui Paganini. Pentru că, printre talentele lui, James Spencer Thierrée îl are şi pe cel de a cânta la vioară pentru a plimba simfonia insectei sale ciudate pe scenele întregii lumi”. În 2003 a creat al doilea spectacol, „La Veillée des abysses” (Seara adâncurilor), iar în 2007, „Au revoir parapluie” (La revedere umbrelă), distins cu un nou „Molière”.
Inspirat din lumea circului, spectacolul „Raoul”, adus acum de James Thiérrée la Bucureşti, amestecă muzica de cameră cu iluzionismul, dansul, pantomima şi teatrul, într-o lume onirică ale cărei frânghii le ţine un singur om, confruntat cu propria nebunie. Pentru prima dată, Thiérrée este singur în scenă. Ca un fel de Robinson în luptă cu lumea înconjurătoare şi mai ales cu propriul imaginar. O alegorie poetică a aventurii umane. Este povestea unui rege solitar, decepţionat şi misterios, închis într-un fel de turn construit de el însuşi. Spectacolul mixează performanţele fizice, comicul burlesc, gagurile sonore sau vizuale, pasaje dansate, jocuri de umbre… Iar muzica este o parte importantă a lui. „Mi s-a părut o provocare, mărturisea el într-un interviu, să-mi imaginez singurătatea şi să scriu un întreg spectacol fără cuvinte despre ea”. Raoul merge, aleargă, zboară de la un obiect la altul, cade, se ridică. Totul într-un decor complex în metamorfoză perpetuă, care pune în mişcare toate maşinăriile teatrale, şi în care spectatorul descoperă un cărăbuş metalic, o meduză muribundă…
Piesa este, de fapt, o călătorie interioară în care personajul se pierde şi se regăseşte. „Este un veritabil vânt de libertate, de nebunie şi de pură poezie pe care acest artizan al scenei îl face să sufle peste figurile voastre uimite, inventând astfel o întreagă lume, reinventând-o pe a voastră”, scria un cronicar. Iar „Le Matin” nota: „James Thiérrée este încarnarea iluziei, inventatorul unui teatru oniric, fizic, animal. Burlesc şi shakespearian, senzorial, în perpetuă imponderabilitate, James Thiérrée ne face să credem în visele lui”.
Ca în toate spectacolele sale, James Thiérrée nu foloseşte efecte speciale, înregistrări video sau pe suport digital. Acrobaţiile sunt reale, trucurile de magie sunt… trucuri de magie. Costumele, creaturile, obiectele fantastice care îl înconjoară pe scenă sunt creaţii ale Victoriei Chaplin-Thiérrée. Coloana sonoră a spectacolului reuneşte mari nume ale muzicii clasice: Purcell, Schubert, Vivaldi sau Şostakovici.
„Raoul” a fost aplaudat pe mari scene ale lumii, ca „Brooklyn Academy of Music” din New York, „Barbican” din Londra, „Maison de la Danse” din Lyon, „Théâtre de la Ville” din Paris, UCLA din Los Angeles.
