Vineri, canalul panarab de televiziune Al-Jazira, care emite din Qatar, şi-a lansat o versiune care va acoperi regiunea Balcanilor, ea dorind, aşa cum transmite agenţia Associated Press, să refacă legăturile dintre popoarele fostei Iugoslavii, divizate de războaiele care au zguduit această zonă în ultimile două decenii. Canalul respectiv a căpătat o popularitate mondială îndeosebi după septembrie 2001, când a difuzat mesajele capilor reţelei teroriste Al Qaida, şi apoi după martie 2003, când a transmis anunţurile grupărilor islamiste apărute în urma intervenţiei anglo-americane din Irak, multe dintre acestea având ca subiect răpirile unor occidentali aflaţi în ţara respectivă. Între aceştia, cele mai importante au fost cele referitoare la ziariştii străini – americani, francezi sau italieni. În context, să notăm că primele ştiri despre grupul gazetarilor români aflaţi în Irak în prima parte a anului 2005 şi care au ajuns protagoniştii unei operaţiuni stranii de kidnapping au fost transmise tot de Al Jazira.
Acum, televiziunea respectivă, care şi-a lansat cu mare succes canalul Al Jazira în engleză, vrea să ofere informaţii „obiective” şi „profesioniste” în limba sârbo-croată, limba oficială din perioada fostei Iugoslavii, şi unui public expus timp de două decenii unei propagande naţionaliste şi unui discurs plin de ură în mass media locale. La Al Jazira Balkans vor lucra ziarişti din toate „ţările ce au făcut parte din fosta Iugoslavie. Ea va avea emiţătorul principal la Saraievo, în Bosnia, şi studiouri proprii în Serbia, Croaţia şi Macedonia”. Potrivit lui Tarik Djodjic, directorul său executiv, noul canal va reprezenta „o gură de aer proaspăt pe scena mass-media din regiune”. „Războiul a început cu mass media, iar mass-media continuă să-l ducă, nu s-a încheiat încă”, notează doamna Tanja Topic, analist politic din Banja Luka, capitala administrativă a părţii sârbeşti din Bosnia. „De acum înainte, Al Jazira intră în acest spaţiu cu o abordare foarte serioasă a informaţiei. Acest lucru poate reprezenta o sfidare pentru unii de aici, care ar trebui să fie mai responsabili faţă de public”, apreciazăă ea, dar fără a spera că acest lucru „ar putea schimba de azi pe mâine modul de a gândi al oamenilor”.
