Totuşi, la referendum nu a fost vorba despre pensii nesimţite

CSM-ul a sărit doi metri de fund în sus, dar nu pentru că un procuror sau un judecător a frânt destine sau a băgat oameni în mormânt fără ca aceştia să fie vinovaţi. CSM-ul a sărit doi metri de fund în sus fiindcă Guvernul vrea să umble la pensiile de-a dreptul nesimţite ale judecătorilor şi procurorilor şi a dat aviz negativ acestui proiect. Consiliul Superior al Magistraturii explică, cu cuvinte frumoase, luate din dicţionarele politically correct, „că statutul magistratului impune acordarea pensiei de serviciu ca o componentă a independenţei Justiţiei, garanţie a statului de drept, prevăzut de articolul 1 alineatul 3 din Legea fundamentală”.

Cu cuvinte frumoase, dar şi nervoase, CSM-ul bate din picior că Guvernul vrea să le umble la independenţă: „Ignorând aceste garanţii constituţionale şi opinia constant exprimată de Consiliu, puterea executivă a înaintat proiectul de act normativ privind reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare prin care se elimină în mod flagrant, prin mijloace fiscale mascate sub forma unei suprataxe pe veniturile din pensii şi indemnizaţii pentru limită de vârstă, pensia de serviciu a judecătorilor şi procurorilor, încălcând astfel fără reţinere independenţa obiectivă a magistraţilor din această perspectivă“.

În bătălia cu Guvernul pentru banii lor nesimţit de mulţi, reprezentanţii judecătorilor şi ai procurorilor, care n-au spus nici pâs atunci când un alt guvern a tăiat salariile amărâte ale românilor de rând cu 25%, iau ca scut poporul. Poporul chemat le referendumul organizat pentru ca PNL şi USR să câştige europarlamentarele, spunând că nu poate fi ignorat faptul că voinţa populară exprimată în mod clar în cadrul referendumului din luna mai 2019 a fost în sensul eliminării ordonanţelor emise de puterea executivă în domeniul legilor Justiţiei.

Totuşi, niciuna dintre întrebările puse de Klaus Iohannis la referendum nu a fost: „Sunteţi de acord ca judecătorii şi procurorii să aibă pensii nesimţite?”.