„Turul doi, înapoi!” sau cum s-au p…. partidele pe el de vot

Anul 2024 a fost anul în care, la 35 de ani de la Revoluția din ’89 care a înlăturat dictatura comunistă, PSD și PNL au silut democrația românească, organizând alegerile după propriile interese politice, în disprețul electoratului

În vara anului trecut, cele două partide au decis să candideze împreună la alegerile europarlamentare și separat la locale. La Primăria Capitalei, totuși, au vrut să aibă un candidat comun, pe medicul Cătălin Cîrstoiu, dar au sfârșit în a candida separat, din cauza unor suspiciuni legate de integritatea propriului candidat.

În toamnă, PSD și PNL au vrut inițial să organizeze alegerile parlamentare și prezidențiale în luna septembrie. Apoi, liberalii au ajuns la concluzia că ele nu pot avea loc înainte ca președintele Klaus Iohannis să obțină nu-știu-ce funcție la nivel internațional, un nou motiv pentru a expedia interesul alegătorilor în plan secund. Cum Iohnnis a așteptat în zadar șefia NATO sau poziția de ministru de Externe al Uniunii Europene, alegerile au fost împinse în noiembrie- decembrie.

Guvernul PSD – PNL – UDMR a decis ca cele două tururi ale alegerilor prezidențiale, precum și alegerile parlamentare, să aibă loc în trei duminici consecutive (pe 24 noiembrie, 1 și 8 decembrie). Cutuma era ca parlamentarele să aibă loc în aceeași zi cu primul tur al alegerilor prezidențiale.

S-a luat această decizie deoarece planul – cel puțin cel la vedere – era ca în turul doi să intre Marcel Ciolacu și Nicolae Ciucă, iar aceștia să tragă după ei PSD și PNL în alegerile parlamentare. „Totul pentru a limita ascensiunea AUR” a fost explicația pentru această decizie. PSD avea, însă, alte planuri pentru turul doi, motiv pentru care i-a dat voturi lui George Simion, în numele unei iluzorii repetare a scenariului Iliescu- Vadim din anul 2000, care să-i asigure lui Marcel Ciolacu victoria.

Citește și: Toți prietenii securiști ai „doamnei” Anca

PNL a contraatacat, l-a sprijinit din umbră pe Călin Georgescu, rușii au intrat pe fir, s-au implicat de partea acestuia în scrutin, l-au potențat pe rețele sociale, și s-a ales praful de cel mai important instrument politic al românilor: votul.

Și pentru că nu era suficient, după ce partida democratică a pierdut primul tur al  prezidențialelor, iar Curtea Constituțională l-a invalidat, Klaus Iohannis a decis să mai stea un pic la Palatul Cotroceni. Exemplul i-a fost urmat de Marcel Ciolacu, care a rămas premier interimar, desi ieșise pe locul 3 la prezidențiale, iar PSD era la un minim istoric în alegerile parlamentare. Un fel de „Mă p.. pe el de vot”, cum scria pe tricoul unei protestatare antisistem. Atâta doar că au făcut-o din interiorul Sistemului.

N-au înțeles nimic

Te-ai fi așteptat ca, după experiența traumatică pentru firava noastră democrație, partidele „europene” să fi înțeles lecțiile și să devină mai responsabile. Nu de alta, dar au declarat explicit că au înțeles. O nouă minciună. O nouă dovadă de ipocrizie.

Cum au procedat partidele coaliției de guvernare, inclusiv USR, în legătură cu alegerile parțiale? Le-au organizat tot în funcție de propriile interese meschine de partid, în disprețul Constituției și a legilor electorale. Au ignorat inclusiv art. 3 din Protocolul 1 al Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO), care arată că alegerile libere presupun existența unei competiții reale, nu doar formalitatea votului. Principalul vinovat a fost, ca de fiecare data, PSD, care a ținut-o langa cu organizarea alegerilor parțiale în primăvară, dar asta nu înseamnă că PNL, USR și UDMR sunt ușă de biserică.

Așadar: mandatul Primarului Capitalei, Nicușor Dan, a încetat de drept la data de 26 mai 2025, în baza unui ordin al Prefectului Capitalei, rămas definitiv.  Codul administrativ obliga Guvernul să stabilească data alegerilor parțiale în maximum 90 de zile de la vacantarea funcției. Acest termen a expirat la începutul lunii septembrie a.c. și a fost încălcat.

Cu toate acestea, Guvernul a decis pe 23 octombrie a.c. ca alegerile să fie organizate, în regim de urgență, pe 7 decembrie a.c. Urgență după ce au depășit termenul legal cu peste două luni.

Mai mult, Hotărârile de guvern 890/2025 și 891/2025, prin care a fost stabilită data alegerilor parțiale în 7 decembrie 2025 și calendarul aferent organizării acestora, au fost adoptate cu încălcarea Legii 52/2003 privind transparența decizională. Adică, nu au fost puse în dezbatere nici măcar 5 minute.

Citește și: Justiția se întoarce în epoca Năstase fără procurorul Panait

De asemenea, termenele din calendarul electoral au fost mult prea strânse pentru a asigura o competiție corectă: între intrarea în vigoare a actelor (2 noiembrie) și depunerea candidaturilor (17 noiembrie) sunt mai puțin de două săptămâni.

Pentru un candidat independent, care nu are în spate o mașinărie de partid, este un interval insuficient pentru numirea mandatarului financiar, strângerea și verificarea semnăturilor și pregătirea dosarului de candidatură.

Cătălin Dima, un avocat care a fondat Mișcarea civică „Ba da, putem!”, a contestat HG-urile în instanță, unul din motivele invocate fiind faptul că i-a fost afectat direct dreptul de a candida ca independent pentru Primăria Generală. Curtea de Apel București nu i-a dat câștig de cauză, o decizie cel mai probabil influențată politic. Ea va fi contestată la Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ)

Lipsă de educație democratică

Mai mult, „partidele europene și democratice” din Coaliție refuză să reintroducă alegerile pentru primari în două tururi, tot din cauza unor calcule politice meschine. Scrutinul într-un singur tur face ca primarii să fie aleși cu un număr mic de voturi și să aibă, astfel, o legitimitate scăzută. Refuzând turul doi este ca și cum ai valida victoria lui Călin Georgescu din primul tur al prezidențialelor.

De altfel, tot acest comportament nedemocratic al „partidelor democratice” nu face decât să alimenteze radicalismul electoratului și să favorizeze formațiunile extremiste.

E drept că nici opinia publică din România nu respinge despre aceste lucruri de o gravitate foarte mare, deoarece le percepe, în mod cu totul eronat, ca pe niște tehnicalități electorale. Adevărul este că extremismul crește și din cauza lipsei de educație democratică a electoratului. Ilegalitățile actualei coaliții de guvernare în organizarea alegerilor parțiale ar fi trebuit să scoată oamenii în stradă, în aceeași măsură în care au ieșit la Ordonanța 13 sau de 10 august. Oamenii ar fi trebuit să strige „Turul doi, înapoi!”. De data aceasta, în mod absolut legitim. Nu să-i lase pe politicieni să se p… pe el de votul lor.