„Ar trebui să stabilim o limită până la care să nu aplicăm reducerea pensiilor”, susţine liderul UDMR, Marko Bela, într-o conferinţă de presă.
El a arătat că o măsură „simplă” ar fi reducerea egală a salariilor cu 25 la sută, în timp ce „soluţia stabilă ar fi o regândire a structurii aparatului şi nu un astfel de egalitarism în reduceri”.
Marko Bela a spus, pe de altă parte, că nimeni nu contestă, în acest moment, că România este într-o situaţie dificilă, că trebuie să fie reduse cheltuielile bugetare şi că trebuie să fie făcute reduceri de salarii şi pensii.
Totuşi, liderul Uniunii a arătat că oamenii politici au obligaţia să găsească soluţii pentru categoriile care, în urma acestor reduceri, ar fi puse într-o situaţie insuportabilă, respectiv cei cu pensiile mici.
Marko a arătat că a discutat acest subiect cu specialişti din UDMR, a avut discuţii cu ministrul Finanţelor, cu colegii din Guvern şi cei din PDL.
„Poziţia noastră este că nu ne putem atinge de pensiile minime”, a arătat Marko, adăugând că trebuie să fie stabilită o limită pentru care nu trebuie să fie aplicate reducerile.
Preşedintele Uniunii consideră asumarea răspunderii Guvernului pe măsurile privind reducerea pensiilor şi salariilor o variantă ce poate fi luată în calcul, dar care are nevoie de acceptul majorităţii parlamentare, printr-o consultare cu grupurile parlamentare, inclusiv cu cele ale Opoziţiei.
„În situaţii excepţionale, putem să ne gândim la asumarea răspunderii, dar numai dacă avem acceptul majorităţii parlamentare. Dacă în prealabil, şi nu după aceea, obţinem acceptul grupurilor parlamentare, încercând o consultare şi cu opoziţia, dar în mod obligatoriu trebuie să avem acordul grupurilor noastre, PDL, UDMR, independenţii şi minorităţile”, a declarat Marko Bela.
Vicepremierul a explicat că aceste consultări nu trebuie făcute prin constrângerea grupurilor parlamentare cu ameninţarea că, dacă nu sunt de acord cu asumarea răspunderii, cade Guvernul.
Reamintim că prima „schismă” a apărut atunci când s-au discutat principiile revizuirii Constituţiei, când liderii Uniunii au afirmat că nu sunt de acord cu parlamentul unicameral susţinut de şeful statului.
