”Europa va deveni vasalul digital al Statelor Unite pentru că, sub conducerea Ursulei von der Leyen, legile UE care trebuie să controleze giganții americani din domeniul tech fie nu au fost aplicate, fie au fost amânate, de teamă să nu-l supere pe Donald Trump”, arată un editorial publicat de The Guardian.
Legislația digitală a UE sufocă inovația
Noua legislație digitală propusă de Comisia Europeană ar permite companiilor americane să folosească datele personale ale europenilor pentru a antrena inteligența artificială, fără a mai cere acceptul. În plus, Comisia Europeana dorește să amâne pentru un an aplicarea regulilor privind sistemele de inteligență artificiala socotite cu risc ridicat, relatează Reuters.
În ultimii ani, UE a introdus legi precum Regulamentul pentru Protecția Generală a Datelor sau Legea privind Inteligența Artificială, criticate atât de marile companii americane (Meta, Alphabet – deținătorul Google), cât și de companii europene precum Siemens, pentru că ar împiedica inovația și creează un handicap pentru companiile europene.
Administrația Trump a criticat reglementările UE, subliniind că acestea vizează firmele americane, acuzații pe care Comisia le-a respins. Grupurile de lobby din domeniul tehnologiei au îndemnat UE să suspende implementarea Legii privind inteligența artificială, care a intrat în vigoare anul trecut, prin introducerea treptată a diverselor prevederi. „Comisia trebuie să demonstreze că este serioasă în ceea ce privește simplificarea regulilor și promovarea inovației, protejând în același timp patrimoniul juridic al Europei și legislația de referință”, a declarat pentru Reuters Dessislava Savova, partener la firma de avocatură Clifford Chance.
Regulamentul pentru Protecția Generală a Datelor, introdus în urmă cu șapte ani, este criticat pentru reglementarea excesivă, iar un studiu al PwC arată că firmele din domeniu pierd circa 11 săptămâni pe an pentru activitățile birocratice necesare conformării la acest regulament.
Portițe pentru Big Tech
Simplificarea regulilor digitale este necesară, însă ea nu trebuie realizată într-o manieră contabilă, spun criticii, ci ținând cont de necesitatea protecției datelor personale. Comisia Europeană propune exceptarea de la aceste reguli a companiilor cu până la 750 de angajați (față de 250 de angajați în momentul de față). Criticii spun însă că acest criteriu este eronat – marile companii au o mulțime de colaboratori și subcontractori care nu sunt luați în calcul în aceste modificări ale Comisiei. A trece cu vedere cifra de afaceri a companiilor tech sau volumul de date prelucrat și a tine cont doar de numărul de ”angajați” este considerat o portiță concepută special pentru exceptarea marilor companii.
O scrisoare deschisă din partea unui grup de 127 de organizații civile a catalogat propunerile drept „cea mai mare reducere a drepturilor fundamentale digitale din istoria UE”. Pe 19 noiembrie, un grup de activiști a adus panouri publicitare mobile în jurul Bruxelles-ului, alături de sute de postere în tot orașul, îndemnând-o pe președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, să se opună marilor companii tehnologice și președintelui SUA. „Este dezamăgitor să vedem Comisia Europeană cedând sub presiunea administrației Trump și a lobby-ului marilor companii tehnologice”, a declarat europarlamentarul olandez Kim van Sparrettak.
Suprareglementare europeană contra anarhiei digitale
Nu aceste legi împiedica dezvoltarea acestui sector în UE, ci tocmai aplicarea lor deficitară. O serie de documente utilizate în procesele împotriva Meta din SUA și obținute de activiștii americani arată că în această companie ”domnește anarhia informațiilor”. Compania mama a Facebook se folosește de informațiile pe care cetățenii le oferă pentru serviciile social media nu doar în acest scop, ci pentru a-și dezvolta și alte laturi ale afacerilor – inclusiv publicitatea invazivă. Plecând de la acest argument, activiștii susțin că simplificarea regulamentelor europene nu ar face decât să întărească monopolul companiilor americane asupra datelor europene.
Regulamentul pentru Protecția Generala a Datelor ”este cea mai puternică armă a Europei împotriva oligarhiei digitale, a abuzului online împotriva copiilor și a imixtiunilor politice străine. Diluarea legii, sub presiunile lui Donald Trump, ar confirma faptul că UE este un vasal digital al Statelor Unite, o zonă în care companiile americane rămân dominante și unde interesele SUA prevalează în fața standardelor și valorilor europene”, scrie The Guardian.
În contextul in care la Bruxelles se duce acum poate cea mai mare bătălie pentru noul cadru financiar multianual (2028-2034), europarlamentarii prinși în disputa bugetara cu Comisia Europeană au tot interesul de a pune presiune și din perspectiva regulamentelor digitale. De aici rezultă o avalanșă de critici, alimentate și de presiunile politice din partea administrației Trump. Eurodeputații de la Bruxelles sunt tradițional înclinați către protecția informațiilor cu caracter personal, însă activiștii europeni care au susținut această abordare se tem că o mică modificare în textul acestor regulamente va fi o spărtură în barajul ”suveranității digitale” care va permite ulterior schimbarea radicală a regimului protecției datelor în UE.
