Construcţia gazoductului ruso-german Nord Stream a fost inaugurată de Dmitri Medvedev şi comisarul UE pentru Energie. Astfel, primul mare proiect energetic al ultimilor ani din UE este dominat de Gazprom, chiar dacă Bruxelles-ul susţine declarativ conducta Nabucco, care ar feri Vestul de dependenţa de Moscova.Nabucco, South Stream, White Stream, doar trei dintre proiectele de transport al hidrocarburilor către Europa, au rămas încremenite în acest stadiu. Însă construcţia gazoductului Nord Stream, care face legătura directă între Rusia şi Germania, a început, cu fast, joi. Preşedintele Dmitri Medvedev a participat la startul simbolic al construcţiei pe coasta rusă a Mării Baltice, alături de comisarul UE pentru energie, germanul Gunther Oettinger, cel care declara recent că proiectul Nabucco, din care Rusia nu face parte, nu mai este o prioritate a UE. “Rusia va rămâne pentru zeci de ani principalul partener energetic al UE”, a spus Oettinger. Un alt german conduce consorţiul Nord Stream. Este vorba de fostul cancelar Gerhard Schroeder.
Partenerii proiectului sunt Gazprom, care deţine 51%, E.ON, BASF-Wintershall, francezii de la GDF Suez şi olandezii de la Gasunie. În lungime de 1.220 de km, Nord Stream pleacă din apropierea Sankt Peterburgului, va traversa Marea Baltică prin apele teritoriale ale Finlandei, Suediei şi Danemarcei, şi va avea punct terminus în Germania, la Griefswald. Capacitatea sa este de 55 de miliarde de metri cubi anual, însă acum se construieşte doar un tronson din cele două proiectate, cu capacitatea de 27,5 de miliarde de metri cubi. Costul construcţiei este estimat la 7,4 miliarde de euro.
Presa germană se întreabă dacă acest proiect este cu adevărat necesar sau este doar un semnal politic, foarte costisitor, adresat Ucrainei. Gazoductul poate feri Germania şi statele vestice de eventuale dispute energetice ruso-ucrainene, însă acestea sunt puţin probabile după schimbarea de regim de la Kiev. Nici preţul gazelor la consumator nu va scădea după darea în folosinţă a Nord Stream, scrie Deutsche Welle.
“Gazprom nu va spori livrările de gaz. A dorit doar să ocolească Ucraina. Nu exista nici o raţiune comercială pentru care să faci asta. Rusia foloseşte gazul ca pe o armă politică. Nu vrea doar să obţină profit vânzându-l, ci vrea să-l şi controleze”, spune Mihail Korcemkin, director al East European Gas Analysis.
