La un an de la violenţele postelectorale de la Chişinău, moldovenii îşi plâng morţii, iar politicienii continuă să se acuze reciproc, înverşunaţi de apropierea alegerilor anticipate pe care Chişinăul va trebui să le organizeze la presiunea Occidentului. În aşteptarea verdictului “lovitură de stat” sau “proteste spontane”, dar şi a împrumuturilor externe de 2,6 miliarde de dolari, cetăţenii trebuie să trăiască cu un salariu mediu de 727 de lei româneşti. În viziunea „The Economist”, cu cât această „pretinsă Moldova” se va uni cu România, cu atât va fi mai bine.“Vladimir Voronin este un criminal. El a segregat societatea. El a împărţit copiii noştri în cei care protestau paşnic la 7 aprilie şi cei care apărau instituţiile statului”, l-a acuzat premierul Vlad Filat pe fostul preşedinte comunist, în timp ce preşedintele interimar Mihai Ghimpu a precizat că actuala putere dispune de înregistrări video relevante privind evenimentele de pe 7 aprilie 2009, soldate cu trei morţi, zeci de răniţi, violuri şi abuzuri ale forţelor de ordine.
Fără a privi parcă peste Prut, unde autorii crimelor ce au însoţit răsturnarea regimului comunist nu se cunosc nici după 20 de ani, guvernanţii şi presa de la Chişinău încearcă să facă lumină. Însă, în lipsa unui rezultat concret al anchetei deschise în cazul protestelor, liderii partidelor liberale susţin că a fost vorba despre o revoltă spontană, în timp ce comuniştii arată că a fost o lovitură de stat, “o ruşine a societăţii noastre”, după cum declarat deputatul Victor Stepaniuc, acum independent.
Teza loviturii de stat este susţinută şi de democratul Marian Lupu, aflat acum la guvernare. “Organizatorii pogromurilor din 7 aprilie conduc ţara (…) Lovitura de stat continuă. Toţi văd ce anume agită actualul regim evenimentele din 7 aprilie, ce anume îi inspiră şi cine anume le provoacă furia”, a ripostat Partidul Comuniştilor. Poziţia este susţinută şi de publicaţia “Flux”, patronată de Iurie Roşca, care consideră că actuala putere încearcă să câştige astfel voturile electoratului comunist la anticipatele din toamna sau din primăvara lui 2011.
Focuri de armă spre ambasada SUA
Pe fondul acestui război al declaraţiilor, dar şi al deciziei premierului Filat de a-i demite pe poliţiştii implicaţi în reprimarea protestelor din 2009, procurorii moldoveni au anunţat, marţi, că l-au arestat pe poliţistul care l-a ucis pe Valeriu Boboc, una dintre cele trei victime ale protestelor din aprilie. Primarul capitalei moldovene, Dorin Chirtoacă, susţine că poliţistul se numeşte Ion Perju. Ies la iveală şi fapte ieşite din comun, precum deschiderea focului în direcţia ambasadei SUA la Chişinău, după cum a declarat fostul ministru adjunct de Interne Ghenadie Cosovan, citat de “Jurnal de Chişinău”.
Un an mai târziu: “pretinsa Moldova”, o provincie a României
“Reformele importante în cadrul birocraţiei corupte, de tip sovietic, trebuie să aştepte, la fel şi statul de drept. Investigaţiile oficiale privind abuzurile din timpul protestelor de anul trecut au condus la câteva demiteri şi suspendări, însă nu la schimbări profunde sau măcar explicaţii credibile despre ceea ce s-a întâmplat în realitate”, scrie “The Economist” într-un articol subintitulat “Cea mai săracă ţară a Europei îşi caută prieteni în Vest”.
“Un număr considerabil de români cred că ceea ce se numeşte astăzi Republica Moldova nu e nimic mai mult decât o provincie pierdută a României, furată de Stalin (împreună cu nordul Bucovinei, care a revenit Ucrainei). Cu cât această “pretinsă Moldova” se va reuni cu România, cu atât mai bine. Oferirea paşapoartelor româneşti cât mai multor moldoveni cu putinţă aduce mai aproape acest deznodământ”, mai scrie aceeaşi revistă britanică, ce include disputele dintre Moldova şi România în topul celor mai “plictisitoare” din Europa şi cataloghează argumentele acestora ca fiind “istorice” sau “aiuritoare pentru un observator din exterior”.
Starea economiei: in vino veritas
În timp ce politicienii se acuză reciproc, moldovenii cad în continuare victime sărăciei. Aşteptând asistenţa financiară externă record, de 2,6 miliarde de dolari, cetăţenii de peste Prut trebuie să trăiască cu un salariu mediu lunar de 2.950 de lei moldoveneşti (727 de lei). Acesta este salariul aprobat de Ministerul Finanţelor, care estimează că, în 2011, suma va ajunge la 3.400 de lei.
Până ca toate cele 547 de milioane de dolari din partea FMI, 262 de milioane din partea Washingtonului sau promisul miliard de dolari din partea Chinei să se transforme în investiţii, locuitorii simt deja povara scumpirii gazelor ruseşti, de două ori în acest an, precum şi o inflaţie cumulată estimată de guvern la 20% pentru perioada 2010-2013.
Marţi, presa moldoveană relata şi despre respingerea a 47 de tone de vin din loturile exportate în Rusia. Autorităţile de la Moscova susţin, aşa cum au făcut mereu când au dorit şicanarea Chişinăului, că vinul nu corespunde standardelor de calitate. Incidentul devine relevant în condiţiile în care, în 2005, exportul de vin în Rusia aducea Moldovei circa 10% din PIB-ul de 2,9 miliarde de dolari. Semnificativ este şi că, trei ani mai traziu, 27% din PIB provenea din banii trimişi acasă de moldovenii care lucrează în Rusia şi în Occident.
