O parte din participanţii la Delegaţia Permanentă a PNL au aflat abia joi că pe lângă congresul extraordinar va mai avea loc şi un congres ordinar, lucru ţinut ascuns până acum două zile.
De Lucian Ioan GheorghiuLucrările Delegaţiei Permanente a PNL de joi au dat câştig de cauză poziţiei pe care a impus-o preşedintele partidului, Crin Antonescu. Cu 131 de voturi pentru, 42 contra şi 5 abţineri, participanţii la acest forum au aprobat modificarea statutului, şi anume alegerea preşedintelui partidului pe bază de moţiune şi listă închisă pentru BPC (Biroul Politic Central).
Cu toate că scorul pare mare, la prima vedere, totuşi este pentru prima dată în ultimii 7-8 ani, când numărul celor care votează împotrivă sau se abţin este destul de ridicat. De regulă, într-o Delegaţie Permanentă, dacă existau până la 10 voturi împotrivă şi abţineri, cifra era considerată ca fiind mare.
Surprize (neplăcute) pentru unii delegaţi
Pentru o serie de participanţi (deloc puţini) la Delegaţia Permanentă de joi, o modificare a statutului a constituit o surpriză de proporţii şi a generat nemulţumiri. Concret este vorba de un articol nou introdus în statut, care stipulează că un congres extraordinar are dreptul o singură dată să convoace un congres ordinar, în decurs de 12 ore. Practic, cei în cauză au aflat că în cele două zile pe care le vor petrece la Bucureşti nu va avea loc doar un congres extraordinar, aşa cum ştiau cei mai mulţi din teritoriu, ci şi un congres ordinar (Cotidianul.ro a informat despre acest lucru – n.a.).
“Nu s-a anunţat din timp că în prima zi va fi congres extraordinar, şi a doua zi congres ordinar. Ştiam doar de un congres extraordinar, unde se modifică sau nu statutul şi se alege conducerea. Avem deci şi un congres ordinar şi aici este marea şmecherie. Congresul ordinar va alege conducerea pentru patru ani, deci timp de patru ani nu va putea fi schimbată, indiferent ce se întâmplă. Practic, actuala conducere câştigă un an în plus în primul mandat”, ne-a declarat o sursă participantă la Delegaţia Permanentă.
“Noul slogan”: Revoluţia bunului-plac
Crin Antonescu a declarat după terminarea Delegaţiei Permanente că “am avut o dezbatere lungă, destul de consistentă, în principal asupra articolului-cheie, articolului care prevedea modalitatea de alegere a conducerii partidului. (…) Sunt mulţumit că discuţiile, cu o miză destul de mare, au decurs într-o atmosferă nu doar civilizată, ci şi foarte interesantă din punct de vedere intelectual”.
Lucrurile au stat şi nu prea aşa, conform unor surse participante la lucrări. O parte dintre numele grele ale partidului, precum Teodor Meleşcanu, Călin Popescu Tăriceanu, Cristian David, Ciprian Dobre, Dan Motreanu şi evident Ludovic Orban, au pledat insistent pentru menţinerea votului individual la alegerea conducerii partidului şi au cerut respingerea propunerii lui Antonescu, privind votul pe listă.
“La alegerile prezidenţiale am început şi am avut sloganul «revoluţia bunului-simţ». Acum cred că va trebui să ne schimbăm sloganul, care urmează să fie «revoluţia bunului-plac»”, ar fi spus, conform sursei citate, Dan Motreanu într-un discurs vitriolant. “Nu înţeleg de ce este nevoie de un astfel de vot. Miza congresului nu o reprezintă alegerea lui Crin Antonescu. El ar câştiga detaşat indiferent de modalitatea de votare. Cred că este vorba de o altă miză, ascunsă, ceea ce nu este deloc bine”, ar fi spus, tot conform sursei citate, Teodor Meleşcanu în pledoaria sa pentru vot individual.
Tăriceanu, Orban, Meleşcanu – out
Pe lista lui Antonescu nu se află trei supergrei ai PNL: Călin Popescu Tăriceanu, Ludovic Orban şi Teodor Meleşcanu. “Rostul congresului şi al modificărilor de statut se pare că este unul singur – eliminarea din BPC a lui Tăriceanu şi Orban”, ne-a declarat o altă sursă din PNL.
Privind cu atenţie modificările aduse statutului, vom observa că foştii preşedinţi – categorie în care intră şi Tăriceanu – nu mai sunt membri de drept ai BPC. Ei devin doar invitaţi permanenţi, dar fără drept de vot. Se înregistrează o premieră astfel în PNL, pentru prima oară din 1990 (cu excepţia anilor 1991-1992, când a activat într-o disidenţă a partidului – n.a.) când Tăriceanu nu mai este membru cu drept de vot în Biroul Politic Central.
Prin desfiinţarea funcţiei de prim-vicepreşedinte şi prin eliminarea votului individual, i s-a luat practic lui Orban posibilitatea să candideze la o funcţie pe care ar fi câştigat-o fluierând. “Pe undeva, Ludovic Orban îşi merită într-un fel soarta. El l-a terminat de fapt anul trecut pe Tăriceanu, după care a făcut schimbări în mai multe filiale teritoriale, pentru a-şi pune oamenii lui în funcţii de conducere, ceea ce a dus la plecarea unor din partid. Pe de altă parte însă, este un foarte bun specialist în partid în chestiuni ce ţin de alegerile locale. Ar fi fost foarte utilă experianţa sa în 2010”, ne-a declarat o sursă din PNL.
Orban este încă optimist
Principalul contracandidat al lui Antonescu, Ludovic Orban, încă mai speră ca delegaţii de la congresul extraordinar să respingă proiectul noului statut. “Asta a fost numai încălzirea, bătălia abia începe. După cum vedeţi, de la Biroul Politic Central, miercuri, în care a fost un singur vot împotrivă, după numai o zi au fost 42 de membri ai Delegaţiei Permanente care au votat împotrivă. Mă bazez pe marea masă a delegaţilor la congres că vor întoarce votul din Delegaţia Permanentă”, a declarat Orban.
Actualul (încă) număr doi din PNL se bazează pe faptul că în Delegaţia Permanentă liderii unor filiale (printre care Alba, Cluj, Satu-Mare, Olt, Prahova) au votat varianta Antonescu, deşi în conferinţele judeţene li s-a dat mandat pentru vot individual, nu pe listă. Dacă vineri congresul extraordinar al PNL va adopta varianta Antonescu, pentru a candida, Orban trebuie să propună o moţiune şi o listă. Cu toate acestea şansele lui sunt reduse, pentru că filialele puternice, cu mulţi delegaţi, sunt de partea lui Antonescu.
Patriciu, marele absent de la congres
O altă premieră la liberali o va constitui absenţa lui Dinu Patriciu de la congresul extraordinar de vineri. Cu excepţia perioadei în care a condus PL’93, Patriciu a participat la toate congresele liberalilor. Acum, el este blocat de către justiţie. Chiar în ziua congresului Patriciu are termen de judecată într-unul din procesele care vizează una din firmele lui.
“Nu vrem să acuzăm pe nimeni, dar nici nu prea credem în coincidenţe. Despre data congresului PNL s-a ştiut de foarte multă vreme. Cred că exact pentru a-l bloca i s-a fixat termen pentru 5 martie. Este tare curios, am aflat de la Antena 3 că judecătorul Marino, care prezidează completul, este frate cu un important lider PDL din Bucureşti, Stelian Barna. Ne este teamă că este o nouă lucrătură a prietenilor din PDL. Pe de o parte ne fac curte, pe de altă parte ne lovesc din toate părţile”, ne-au declarat mai mulţi liberali prezenţi la Delegaţia Permanentă.
De menţionat că dacă la congresul din 2009, Patriciu a înclinat balanţa spre Crin Antonescu, acum el nu s-a pronunţat pe cine va susţine.
