Înlocuirea conducătorilor tot “cu oameni de serai” ai aceluiaşi regim, implicarea Rusiei şi a Statelor Unite şi lipsa unei opoziţii adevărate împotriva dictaturii stabilesc o paralelă între evenimentele recente din Kîrgîzstan şi cele din 1989 de la Bucureşti. Doar eliminarea fizică a cuplului Ceauşescu nu are corespondent în fosta republică sovietică, scrie “Le Monde”.“Dacă istoria se repetă la Bişkek, atunci paralela trebuie făcută cu evenimentele din 1989 din România”, scrie pentru „Le Monde” Patrick Dombrowsky, director al Centrului european de cercetări pentru Asia Centrală. „Le Monde” face o comparaţie între rolul noului premier Roza Otunbaieva, o fostă susţinătoare a preşedintelui Kurmanbek Bakiev, recunoscută imediat de Vladimir Putin ca nou premier la Bişkek, şi cel jucat de Ion Iliescu, fost demnitar comunist care a preluat puterea la Bucureşti.
“Roza Otunbaieva va fi un nou Ion Iliescu? Acest scenariu pare cel mai probabil. Aceasta dacă nu ţinem cont că rapida eliminare fizică a cuplului Ceauşescu a fost suficientă pentru a-i reduce la tăcere pe eventualii nostalgici din aparatul de stat. În Kîrgîzstan, preşedintele Bakiev nu pare să fi hotărât să fie uitat.”
Schimbarea de regim din Kîrgîzstan ridică mai multe întrebări. În primul rând, nu se cunoaşte cine sunt noii lideri, în afară de faptul că sunt “oameni de serai”, scrie “Le Monde”. Cei care au preluat puterea nu au luptat niciodată împotriva dictaturii, ci au slujit regimul preşedintelui prorus Akaiev, iar apoi au contribuit la înlăturarea acestuia, prin aşa-numita revoluţie a lalelelor, pentru a susţine regimul corupt al lui Bakiev, la prăbuşirea căruia au contribuit din nou.
În al doilea rând, nu se cunoaşte rolul jucat de marile puteri în alungarea lui Bakiev. Pe de o parte, Rusia poate invoca protecţia bazelor sale militare şi politica de susţinere a rusofonilor şi de înăbuşire a puseelor islamiste în regiune. Statele Unite pot aduce în discuţie protejarea bazei militare de la Manas, singura din republicile ex-sovietice din Asia Centrală. “În realitate”, scrie “Le Monde”, “bazele militare au scopul de a supraveghea prin mijloace electronice mişcările Chinei”, care are numeroase baze militare în apropierea graniţei cu Kîrgîzstanul.
