Ungaria acuză Bruxelles-ul că vrea să elimine guvernele patriotice

Statele central-europene se confruntă cu ‘tentative tot mai drastice de intervenție’ externă, a scris joi pe Facebook ministrul ungar de externe Peter Szijjarto, după o convorbire telefonică avută cu omologii săi din țările vecine Slovacia și Serbia, țări despre care a afirmat că sunt împreună cu Ungaria vizate de o intenție a Comisiei Europene de a le înlătura guvernele pentru a fi instalate în locul lor altele care să fie ‘marionete’ ale Bruxelles-ului, relatează agenția MTI.

‘Bruxelles-ul vrea să elimine guvernele pro-pace și patriotice din regiune, prin urmare aceste țări trebuie să-și apere mai ferm suveranitatea’, a indicat Szijjarto după discuția avută cu omologul său slovac, Juraj Blanar, și cu cel sârb, Marko Duric.

Ministrul ungar a estimat că Bruxelles-ul nu mai este un jucător semnificativ în politica globală, ‘lucru reflectat și de faptul că la discuțiile ruso-americane din Alaska săptămâna aceasta cărțile nu vor fi jucate în Europa’. ‘Aceasta în mod evident frustrează liderii politici din mainstream-ul liberal, ceea ce conduce la o presiune crescută asupra guvernelor pro-pace care promovează interesele naționale și nu cedează în fața Bruxelles-ului’, ce urmărește înlocuirea acestora cu ‘guverne marionetă’, a argumentat șeful diplomației ungare.

‘Este acum mai clar ca lumina zilei că tentative tot mai drastice de intervenție sunt lansate pentru a înlătura guvernele patriotice slovac, ungar și sârb’, a insistat Szijjarto după convorbirea cu omologii săi și a asigurat că toți cei trei miniștri participanți la această discuție s-au asigurat reciproc de solidaritatea lor.

Liderul opoziției ungare, Peter Magyar, a acuzat joi mai devreme Rusia de interferență în politica internă a Ungariei, după ce Serviciul de Informații Externe rus (SVR) a emis o declarație conform căreia Comisia Europeană încearcă să determine o ‘schimbare de regim la Budapesta’ prin înlăturarea de la putere a premierului conservator Viktor Orban.

În declarația publicată miercuri, serviciul rus afirmă că, pe baza informațiilor pe care le-a obținut, Comisia Europeană vede actuala conducere a Ungariei drept un obstacol tot mai serios în calea unei ‘Europe unite’ cu puterea centralizată la Bruxelles, care l-ar prefera la conducerea guvernului ungar pe opozantul Peter Magyar, un politician loial ‘elitelor globaliste’.

‘Bruxelles-ul este înfuriat de încercările Budapestei de a urma o politică independentă și de a influența deciziile colective, în special cele care privesc Rusia și Ucraina’, mai remarcă SVR.

Vizat de această declarație, liderul opoziției ungare, Peter Magyar, un fost aliat al lui Orban devenit adversar al acestuia în urma unei afaceri politico-conjugale, a acuzat Rusia că încearcă să intervină direct în politica internă ungară pentru a influența opțiunile de vot în perspectiva alegerilor parlamentare de anul viitor. ‘Ieri, o operațiune a fost lansată oficial împotriva Ungariei. O țară străină care nu ne este aliată intervine activ în chestiunile interne ale țării noastre’, a susținut opozantul ungar.

Dar Viktor Orban însuși a spus de mai multe ori că Bruxelles-ul urmărește să-l înlăture de la putere pentru a instala un guvern ‘marionetă’ la Budapesta, acțiuni despre care a afirmat că au fost susținute și de administrația fostului președinte american Joe Biden prin intermediul unor entități precum Agenția pentru Dezvoltare Internațională a SUA (USAID) – a cărei activitate a fost suspendată de noul președinte Donald Trump -. care au sprijinit financiar diverse mass-media și ONG-uri în Ungaria.

De altfel, solicitat să comenteze declarația emisă de serviciul rus de spionaj, ministrul de externe Peter Szijjarto a spus că aceasta nu aduce ‘nicio noutate’.

Premierul ungar se află în conflict permanent cu Comisia Europeană, care contestă politica suveranistă a acestuia și îl acuză de încălcarea ‘statului de drept’ prin acțiuni precum respingerea migranților ilegali, limitarea drepturilor comunității LGBT sau contestarea întâietății deciziilor instanțelor europene în fața celor emise de instanțele ungare. Refuzul lui Orban de a susține Ucraina în războiul cu Rusia și, mai recent, adoptarea unei legislații ce restrânge finanțările din străinătate pentru ONG-uri și presă în Ungaria au amplificat acest conflict.

Ca represalii, Comisia Europeană a blocat Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) al Ungariei, prin care această țară are dreptul la granturi în valoare de 5,8 miliarde de euro din planul european de redresare post-pandemie. Mai mult, Bruxelles-ul a activat împotriva Budapestei în decembrie 2022 noul mecanism de condiționalitate ce permite Comisiei Europene să le suspende fondurile europene acelor țări membre despre care consideră că încalcă statul de drept, suspendând astfel circa 23 de miliarde de euro din fondurile de coeziune ce revin Ungariei. Din aceste fonduri de coeziune au fost deblocate de Comisia Europeană numai aproximativ o treime la sfârșitul anului 2023, când Ungaria amenința la acel moment să blocheze ajutorul UE pentru Ucraina în războiul cu Rusia.

Ungaria va avea alegeri legislative în primăvara anului viitor și partidul conservator Fidesz al lui Orban este amenințat de noul partid Tisza, creat de Peter Magyar. Acesta din urmă a demisionat din partidul Fidesz la începutul anului trecut, după ce a divorțat de Judit Varga, fosta titulară a portofoliului Justiției și o aliată a premierului. Formațiunea lui Magyar, care se descrie drept un partidul pro-european de centru-dreapta, s-a impus rapid ca formațiune principală de opoziție, iar la alegerile europarlamentare s-a clasat pe locul doi, după Fidesz, cu aproape 30% din voturi. Unele sondaje recente susțin că Tisza ar devansa Fidesz în intențiile de vot și că Orban riscă să piardă puterea după alegeri.