După opt ani de guvernare socialist-liberală, Ungaria se întoarce către partidul conservator FIDESZ, promotorul controversatei legi a maghiarilor de pretutindeni. Cum câştigătorii sunt deja cunoscuţi, miza alegerilor ţine de scorul extremei drepte, care ar putea deveni a doua forţă politică de la Budapesta.Circa 8,3 milioane de alegători ungari sunt aşteptaţi la urne duminică, în primul tur al alegerilor legislative, pentru a-şi alege cei 386 de deputaţi. Partidul conservator FIDESZ (Federaţia Tinerilor Democraţi) este cotat în sondaje cu 58-62% din intenţiile de vot, iar liderul Viktor Orban se pregăteşte deja să preia conducerea noul guvern. “Vreau să scot ţara din deznădejde”, a spus Orban imediat după ce a votat.
Socialiştii (MSZP), care s-au aflat până acum la guvernare, nu sunt cotaţi decât cu 20%, plătind astfel pentru gestul fostului premier Ferenc Gyurcsany, care a recunoscut că a minţit electoratul, în 2006, în legătură cu situaţia economică din ţară. Extrema dreaptă Jobbik (Mişcarea pentru o Ungarie mai bună) este creditată cu 13-20% din voturi, o creştere spectaculoasă, pe fondul crizei economice şi al transformării minorităţilor etnice în ţapi ispăşitori. Jobbik a obţinut 15% din voturi la alegerile europene. Alte două partide se luptă să depăşească pragul electoral de 5%: Forumul Democrat Maghiar (MDF), de centru-dreapta, şi stânga ecologistă (LMP).
Alegeri decise de criza economică
FIDESZ va moşteni un deficit public de 80% din PIB, cel mai mare dintre toate ţările foste socialiste care au aderat la UE, şi o rată a şomajului care este întrecută doar de Malta, arată agenţia Bloomberg. Totodată, noul guvern va avea de gestionat împrumutul FMI de 27 de miliarde de dolari la care a recurs guvernul socialist. Viktor Orban a declarat că va renegocia condiţiile împrumutului. Cu toate criticile aduse socialiştilor, guvernul interimar al premierului Gordon Bajnai a reuşit să stabilizeze economia şi chiar a renunţat la ultimele tranşe ale împrumutului FMI.
Romii şi conspiraţiile evreieşti, în atenţia Jobbik
Marea necunoscută rămâne componenţa viitorului executiv. Dacă FIDESZ va obţine două treimi din voturi, va putea guverna singur, având şi posibilitatea de a modifica Constituţia, pentru promovarea deplină a reformelor, în special în administraţia locală. Un număr insuficient de deputaţi va face însă necesară coalizarea cu un alt partid. Aliaţii tradiţionali din MDF au şanse minime de a intra în parlament, iar o alianţă cu extremiştii din Jobbik poate dăuna grav imaginii ţării.
Provenind din Garda Maghiară, formaţiune desfiinţată de justiţie, partidul extremist Jobbik poate aduce grave deservicii Ungariei, în cazul în care devine a doua forţă politică. Formaţiunea îşi propune să elimine ajutoarele sociale pentru romi şi consideră că SUA, UE şi Israelul urmăresc să fure resursele ţării. De aceea partidul pledează pentru interzicerea cumpărării terenurilor arabile de către străini, o politică promovată şi de FIDESZ.
Extrema dreaptă mai susţine o politică antiavort şi introducerea educaţiei religioase în şcoli. Asociaţia Comunităţilor Evreieşti din Ungaria le-a cerut membrilor săi să voteze împotriva candidaţilor extremişti, arătând că “este pentru prima dată când o mişcare care promovează politici antisemite şi contestă valorile statului ungar” este pe cale să intre în Parlament.
Sistemul electoral ungar
Rezultatul alegerilor va fi aflat abia pe 25 aprilie, după cel de-al doilea tur de scrutin. În primul tur, alegătorii votează două liste: una uninominală, cu candidaţi din circumscripţia respectivă, şi una naţională, în care ordinea candidaţilor este stabilită de partide. Din totalul de 386 de deputaţi, 176 sunt aleşi uninominal, 152 proporţional, iar restul de 58 prin redistribuire la nivel naţional.
Pe 25 aprilie va fi organizat al doilea tur de scrutin uninominal în circumscripţiile în care prezenţa la vot a fost mai mică de 50% sau nici un candidat nu a obţinut mai mult de jumătate din voturi.
