Ungaria este prima ţară fostă socialistă care a privatizat sectoare întregi ale economiei în anii 90, în favoarea investitorilor străini. Acum, premierul Viktor Orban, care a încercat să impună taxe suplimentare băncilor straine şi să recapete activele vândute este prezentat ca un Putin al Europei Centrale
Ambasadorul Ungariei la Paris, Laszlo Trocsanyi, a fost convocat la Ministerul francez de Externe pentru a da explicaţii despre disputa privind operatorii francezi de bonuri de masă-Cheque Dejeuner, Sodexo şi Edenred. Parisul reproşează Ungariei că nu respectă regulile pieţei libere şi că pedepseşte companiile franţuzeşti.
Bonurile de masă introduse de guvernul de la Budapesta sunt mai ieftine decât cele franţuzeşti, iar promovarea lor este una puternică. Liberation scrie că o fostă actriţă de filme pentru adulţi insistă în campania publicitară că bonurile pot fi folosite “în magazinele ungureşti, pentru promovarea comerţului naţional”.
Ungaria nu este luată in colimator decătre UE doar pentru contestata reformă a justiţiei şi atentatul la independenţa conducerii Băncii Centrale, aspect care da frisoane investitorilor străini. Potrivit presei de la Budapesta, Ungaria este vizată de anchete privind planul de creare a unui monopol de stat pentru vânzarea tutunului şi interdicţia temporară privind construirea de spaţii comerciale mari. Oficial, guvernul ungar spune că aceste măsuri sunt menite să contribuie la încurajarea micilor comercianţi autohtoni, confruntaţi cu avalanşa investiţiilor străine în mall-uri.
Un alt motiv de nemulţumire pentru Paris este că municiplitatea din Budapesta a decis să preia controlul asupra distribuţiei apei în capitală. Compania de distribuţie a fost cumpărată în proporţie de 25% de frncezii de la Suez, însă primăria budapestană consideră că “contractul este în defavoarea oraşului; investitorii nu l-au respectat”. Suez a avut zile si mai grele la Pecs, în 2009, când municipalitatea a evacuat la propriu conducerea franceză a companiei de distribuţie a apei, invocând aceiaşi nerespectare a contractului. Acum, Suez se judecă în Austria cu edilii din Pces, care riscă plata de despăgubiri de 30 de milioane de euro.
Nici compania de asigurări Axa nu a scapat de consecinţele politicii de autonomie economică a guvernului Viktor Orban. Axa a fost lovită de naţionalizarea fondului privat de pensii din Ungaria, în valoare de circa 10 miliarde de dolari. Mai mult, băncile şi asiguratorii străini sunt obligaţi să plătească, până în 2014 o suprataxă de criză care, în cazul Axa, se ridică la un milion de euro anual.
În aceste condiţii nu este de mirare că Ungaria nu reuşeşte să obţină un împrumut extrem de necesar de la FMI. În timp ce guvernul susţine că taxarea marilor companii străine reprezintă o măsură temporară, de criză, menită să uşureze povara suportată de populaţie, rivalii politici văd alte raţiuni în spatele acestor decizii. Diplomaţi citaţi de Liberation spun că în Ungaria se aplică metode tipice gangsterilor împotriva companiilor străine.
Portalul de ştiri Origo scrie că bugetul publicitar al marilor companii de stat (Loteria Naţională, Poşta, compania de electricitate şi oficiul de turism) aproape că s-au triplat. Iar 80% din acest buget publicitar se scurge către firma Publimont, deţinută de Lajos Simicska, fost coleg de şcoală cu premierul Orban, omul care conduce ceea ce este numit imperiul economic al partidului de guvernământ, care deţine două treimi din mandatele parlamentare.
“În fruntea reţelei economice centralizate se află, în culise, un şef inteligent, competent în toate domeniile: visteria partidului, administraţia fiscală, presa, bănci, telecomunicaţii. El ştie dacă este bine să îţi speli banii în Elveţia mai degrabă decât în Insulele Bermude”, sprie jurnalistul Attila Mong.
