Sub titlul de mai sus, cunoscutul ziar francez „Le Monde” a publicat un articol în ediţia sa din 17 iulie în care porneşte de la sublinierea „bilanţulului flatant” făcut de fostul ministru pentru afaceri europene de la Budapesta, Laurent Wauquiez, în legătură cu felul în care ţara sa a asigurat preşedinţia prin rotaţie a Uniunii Europene în primul semestru al acestui an. Budapesta, spunea el în săptămânalul ungar HVG, „a administrat dovada că ea-şi merită locul în inima Europei”.
În continuare, ziarul parizian arată că, „ primindu-l, la sfârşitul lunii iunie, la Budapesta, pe premierul chinez Wen Jiabao, primul ministru ungar Viktor Orban a lăudat virtuţile ţării sale care, cum spunea el, oferă învestitorilor „sistemul politic cel mai stabil din Europa”. Dar cu ce preţ pentru democraţie ? După alegerea sa triumfală, în 2010, cu o majoritate de două treimi, fostul opozant al regimului comunist, care, în 1988, a cerut în mod foarte curajos plecarea trupelor sovietice din ţara sa, construieşte în marş forţat, sub nasul Bruxellles-ului, UN MODEL TOTAL STRĂIN VALORILOR EUROPEI (subl.ns.-DC) : o economie încadrată şi cu libertăţi restrânse. Un model care-şi găseşte inspiraţie la Beijing. I se adaugă un naţionalism cu atât mai viu cu cât el a fost rănit prin pierderea a două treimi din teritoriul ungar, în 1920, prin Tratatul de la Trianon impus de învingătorii din primul războii mondial. În discursul oficial, această amputare este „cea mai mare tragedie a Ungariei moderne” (…) Într-un an, lista cu iniţiativele luate de Budapesta, care trebuie ca în mod singular să neliniştescă europenii, este lungă. Chiar în această săptămână, guvernul Orban a făcut să fie votate legi care atentează la libertăţile publice: munca obligatorie şi sub supraveghere poliţiei pentru beneficiarii de alocaţii sociale; prelungirea arestării şi noi restricţii impuse adversarilor politici. Acestea vin să se adauge numărului de decizii luate deja şi la fel de contestabile: ÎNCURAJAREA TENDINŢELOR IREDENTISTE ALE MINORITĂŢILOR MAGHIARE DIN ŢĂRILE VECINE (subl. ns.- DC); reducerea drastică a puterilor Curţii Constituţionale; lege asupra presei, destinată să-i astupe gura; o Constituţie al cărei preambul deschide calea revizionismului în favoarea mareşalului Horthy, un Petain local.
Dl. Orban n-a fost menajat de critici, acerbe sau moderate. În faţa militanţilor partidului său, Fidesz, el s-a felicitat de a fi „trimis bobârnace” eurodeputaţilor. Ungaria respinge toate criticile. Singurul conducător străin care şi-a manifestat public un început de nelinişte este secretarul de Stat american. Sosită în vizită la Budapesta după Wen Jibao, Hillary Clinton i-a incitat pe „prietenii noştri unguri” să garanteze o Constituţie „care să reflecteze propriile lor valori democratice şi valorile europene”. Este surprinzător că ceilalţi membrii ai Uniunii Europene nu au reacţionat încă. ESTE SURPRINZĂTOR CĂ EI NU AU ÎNŢELES CĂ CEEA CE SE PETRECE LA BUDAPESTA ESTE NEDEMN DE EUROPA”, se arată în finalul articolului din ziarul „Le Monde”.
Desigur că, în legătură cu cele de mai sus, nu ar fi multe de spus. Există, totuşi, o nuanţă pe care-mi îngădui s-o introduc în discuţie sub forma unei întrebări aproape retorice: oare cum ar fi recţionat autorităţile ungare şi presa din Budapesta, cât şi cea de la Bruxelles ca şi oficialităţile europene, dacă, în România, s-ar fi adoptat măcar una dintre măsurile dezavuate mai înainte de „Le Monde”, unul dintre cele mai cunoscute ziare din lume?
