Atacurile teroriste de la metroul din Moscova, soldate cu cel puţin 38 de morţi şi puse pe seama separatiştilor ceceni, sunt o lovitură pentru preşedintele Medvedev, care a pus capăt stării de urgenţă din Cecenia în 2009. Politica dură a premierului Putin are de câştigat, el putând scăpa astfel de protestele antiguvernamentale şi îşi menţine controlul asupra Ministerului de Interne, pe care Medvedev dorea să-l reformeze.Atentatele de la metroul din Moscova reprezintă o lovitură grea pentru politica preşedintelui Dmitri Medvedev în Cecenia, crie cotidianul britanic “The Times”. Medvedev a fost cel care, în urmă cu un an, a ridicat starea de urgenţă din republica caucaziană, după zece ani de la declanşarea celui de al doilea război cecen de către Vladimir Putin.
La scurt timp, atacurile au fost puse pe seama rebelilor ceceni. Şeful Serviciului Federal de Securitate, Aleksandr Bortnikov, a declarat că “aceste atacuri au fost puse la cale de grupări având legătură cu regiunea Caucazului de Nord”. “Aceasta este principala teorie”, a spus Bortnikov.
Autorităţile au anunţat că atentatele au fost comise de două femei cecene sinucigaşe, care purtau centuri cu explozibil. Aşa-numitele “văduve negre” sunt femeile musulmane care şi-au pierdut soţii sau copiii în cele două războaie din Cecenia. Ele au comis atentate similare asupra unei baze militare ruse, în 2002, la un concert rock din Moscova, în 2003, şi în două avioane de pasageri, în 2004. Numărul total al victimelor a fost de 185. În luarea de ostatici de la Teatrul Dubrovka, în 2002, 19 dintre cei 41 de terorişti ceceni erau femei.
Emiratul din inima Rusiei
Atentatele de la Moscova demonstrează că, la un an de la ridicarea stării de urgenţă din Cecenia, Moscova pierde controlul asupra republicilor din Caucaz (Inguşetia, Dagestan, Kabardino-Balkaria), o zonă care şi-a pierdut tradiţiile musulmane în timpul URSS, însă care acum a îmbrăţişat fundamentalismul, formând aşa-numitul Emirat Caucazian, condus de Doku Umarov. Acesta a revendicat atentatul asupra expresului Nevski, din noiembrie 2009, soldat cu 26 de morţi şi 100 de răniţi.
Umarov este succesorul mult mai cunoscuţilor lideri ceceni Aslan Mashadov, Djokar Dudaev sau Shamil Basaev. Iată ce spunea “emirul” Umarov în urma cu doar o lună: “Ruşii nu înţeleg că războiul va ajunge pe străzile lor, în casele lor, în oraşele lor. Ei nu înţeleg că războiul se poartă nu numai la televizor, undeva în îndepărtatul Caucaz, dar noi plănuim să demonstrăm că războiul poate ajunge în casele lor. Zona de luptă va fi extinsă, pentru a include, cu voia lui Allah, întregul teritoriu al Rusiei. Şi cred că vom avea succes în acest an dacă va fi voinţa lui Allah şi dacă suntem sinceri cu Allah”.
Atentatele, reţeta popularităţii
În 2010, Putin are mare nevoie de popularitate. Pe fondul crizei economice, care a adus şomajul la 9%, popularitatea premierului a scăzut mult, iar guvernul s-a confruntat cu mişcări de protest fără precedent în Rusia lui Putin. În urmă cu două săptămâni, mii de ruşi au ieşit în stradă în mai multe oraşe scandând “Jos Putin” şi cerând demisia premierului. Un sondaj de opinie citat de presa occidentală arată că unu din trei ruşi este gata să protesteze la adresa guvernului. Criticii lui Putin au programat noi proteste pentru perioada 31 martie-1 mai.
Atentatele puse pe seama cecenilor şi războaiele din republica separatistă au contribuit până acum la ascensiunea politică a lui Putin. Războiul din 1999 i-a sporit popularitatea, iar în 2000 Putin a fost ales preşedinte. Anul electoral 2004 a fost şi el marcat de atentate în metroul moscovit şi de masacrul de la şcoala din Beslan, soldat cu moartea a peste 180 de copii. Jurnalista Anna Politkovskaia a considerat că multe dintre aceste atentate au fost regizate de serviciile secrete ruse şi folosite ca pretext pentru războaiele împotriva cecenilor. Politkovskaia a fost asasinată în 2006. Acum, ca şi în 1999, Putin a promis că “teroriştii vor fi distruşi”.
Corespondentul BBC la Moscova a declarat că “atacurile pot crea panică, iar reacţia societăţii va fi în favoarea celor care doresc să strângă mai tare şurubul în Rusia”. Răspunsul lui Putin la această criză îi poate spori şansele revenirii la preşedinţie în 2012, a mai adaugat acesta. “Este un afront la adresa lui Vladimir Putin, a cărui întreagă ascensiune politică s-a bazat pe angajamentul de a zdrobi inamicii Rusiei. Este un afront la adresa imaginii sale puternice. Adevărata problemă este una politică”, a comentat pentru Reuters Jonathan Eyal, din partea Royal United Services Institute.
Reforma lui Medvedev, pusă sub semnul întrebării
Atentatele de la metroul din Moscova au venit pe fondul luptei dintre acoliţii lui Putin şi cei ai preşedintelui Medvedev pentru controlul Ministerului de Interne şi cu doar câteva zile înainte de adoptarea unei noi legi a poliţiei din Federaţia Rusă. Exploziile de la metrou pot fi un argument pentru abandonarea liniei liberale iniţiate de Medvedev în favoarea celei KGB-iste, promovată de Putin.
Preşedintele Medvedev a demis în ultimele luni nu mai puţin de 17 generali ai Ministerului de Interne şi 15 oficiali de rang înalt din fruntea sistemului penitenciar, ca parte a programului său de luptă împotriva “birocraţiei care împiedică modernizarea”. Analiştii agenţiei Stratfor consideră că motivul acestei decizii este încercarea de a prelua controlul asupra unei instituţii dominate de KGB-iştii apropiaţi preşedintelui Putin. Potrivit Stratfor, echipa lui Medvedev a pregătit deja un înlocuitor pentru actualul ministru de Interne, Raşid Nurgaliev. Este vorba despre Serghei Stepaşin, preşedintele Curţii de Conturi. Stepaşin a fost numit premier în 1999 de către preşedintele Boris Elţîn şi a fost succedat în funcţie chiar de Putin. Spre deosebire de acesta, Stepaşin s-a opus războiului din Cecenia şi a avut relaţii apropiate cu liderii separatişti.
