Preşedintele Statelor Unite, Joe Biden, a semnat luni în faţa presei o lege care permite accelerarea expedierii de echipamente militare în Ucraina, reactivând un dispozitiv care datează din Al Doilea Război Mondial, transmite AFP.
„Ucrainenii luptă pentru viaţa lor în fiecare zi”, a declarat Joe Biden în Biroul Oval, adăugând: „Această luptă costă mult, dar a ceda în faţa agresiunii ar fi şi mai costisitor”.
„Ukraine Democracy Defense Lend-Lease Act of 2022″ se bazează pe un program din cel de-Al Doilea Război Mondial destinat pentru a ajuta Europa să îi reziste lui Hitler” şi „a fost susţinut de aproape toţi membrii Congresului” SUA, cu excepţia a 10 membri ai Camerei Reprezentanţilor care au votat împotrivă, a subliniat Casa Albă.
Pe de altă parte, executivul american a ţinut menţioneze că textul a fost promulgat în aceeaşi zi în care Rusia marca luni aniversarea victoriei din 1945 asupra Germaniei naziste.
De la începutul invaziei ruse la 24 februarie, administraţia Biden a oferit un ajutor militar de aproximativ 3,8 miliarde de dolari Kievului. Precedenta tranşă anunţată a fost de 800 de milioane de dolari, reaminteşte AFP.
First photo: US President Franklin Delano Roosevelt signing the Lend-Lease Act, 1941.
Second photo: US President Joseph Robinette Biden Jr. signs the Lend-Lease Act, 2022. pic.twitter.com/ZB2lNi0uwA
— ТРУХА⚡️English (@TpyxaNews) May 9, 2022
Preşedintele francez, Emmanuel Macron, şi cancelarul german, Olaf Scholz, şi-au afişat luni seară „deplinul sprijin” pentru Ucraina mergând împreună sub Poarta Brandenburg din Berlin, simbol al Războiului Rece şi iluminat pentru ocazie în culorile ţării invadate de Rusia, a constatat AFP.
„Sprijin deplin pentru Ucraina”, a declarat Macron, apropiindu-se pe jos împreună cu cancelarul german de aproximativ 200 de persoane aflate în spatele cordoanelor, întrebat ce mesaj doreau să transmită cei doi lideri cu demersul lor.
Situată în centrul Berlinului, Poarta Brandenburg a fost până în 1989 o parte integrantă a zidului care timp de decenii a separat părţile comunistă şi occidentală ale oraşului, devenind un simbol al Cortinei de Fier.
Multe persoane persoane din public erau îmbrăcate în culorile Ucrainei şi au strigat „Mariupol”, oraşul din sud-est în mare parte distrus de armata rusă.
În micul grup, unii ucraineni au criticat însă atât atitudinea guvernului german, cât şi a celui francez în conflict, Parisul şi Berlinul fiind acuzate uneori de prea multă complezenţă sau proximitate cu Rusia.
„Mi-ar plăcea să văd mai mult curaj”, a declarat pentru AFP Tania, 40 de ani, un medic care locuieşte în Germania de 25 de ani.
„Înţeleg că ei (liderii francez şi german) se tem pentru propriii cetăţeni, dar Rusia nu trebuie subestimată”, a continuat ea, avertizând că, după Ucraina, Moscova ar putea apoi să agreseze Polonia şi ţările baltice.
„Oamenii din Occident sunt speriaţi din cauza creşterii preţurilor şi a temerilor legate de al treilea război mondial”, a adaugă ea.
Olaf Scholz, în special, se confruntă cu critici frecvente pentru livrările de arme insuficiente către Ucraina şi pentru dependenţa puternică a Germaniei de importurile de energie din Rusia.
… :) mult nu mai e pana la sfarsitul lui iunie !
[n-o spun ca serviciile secrete …o spun ca-n „24” ;) ]!!!
:)