Sute de mii de persoane au defilat duminică la Madrid, la o nouă manifestaţie de susţinere a sistemului public de sănătate al regiunii capitalei spaniole, afectat de resurse şi personal insuficiente, relatează AFP.
Circa 250.000 de manifestanți, potrivit prefecturii, sau aproximativ un milion, potrivit organizatorilor, s-au adunat în mai multe puncte ale Madridului şi au pornit de acolo către sediul primăriei. Protestatarii, cu numeroase cadre medicale printre ei, au cerut „mai multe resurse” guvernului regional de la Madrid, acuzat că favorizează prestatorii privaţi în detrimentul sistemului public de sănătate.
„În Spania, sistemul public de sănătate era foarte bun. Dar în ultimii ani s-a degradat puternic, mai ales odată cu pandemia”, a remarcat o participantă la protest. „Pentru o programare la medic trebuie să aştepţi săptămâni la rând. Prin urmare, oamenii fac cozi la urgenţe, care sunt copleşite total”, explică aceasta.
Protestul de duminică este al treilea de acest fel desfăşurat la Madrid în ultimele trei luni şi survine în timp ce o parte a medicilor din sistemul public de sănătate al capitalei spaniole sunt în grevă din data de 21 noiembrie, ei cerând condiţii mai bune de lucru şi creşterea salariilor. „Listele de aşteptare sunt interminabile. Nu reuşim să facem faţă” numărului de pacienţi, susţine o asistentă.
Nemulţumirile faţă de sistemul de sănătate s-au extins în ultimele luni şi în alte regiuni ale Spaniei, ţară descentralizată unde autorităţile regionale gestionează fiecare independent sistemul public de sănătate, dar mişcarea cea mai puternică este la Madrid.
Şefa guvernului regional de la Madrid, Isabel Diaz Ayuso, membră a Partidului Popular (PP) şi reprezentantă a aripii dure a dreptei spaniole, a acuzat de mai multe ori manifestanţii că sunt manevraţi de interese „politice”.
În Israel
Zeci de mii de israelieni au ieşit să protesteze sâmbătă față de reformele controversate ale justiţiei, precum şi față de politicile coaliţiei guvernamentale de dreapta, mitinguri fiind organizate sâmbătă atât la Tel Aviv, cât şi în alte oraşe pentru a şasea săptămână consecutiv, informează dpa.
Manifestanţi purtând steaguri israeliene au mărşăluit pe străzile din Tel Aviv. Aceştia au marcat moartea a trei persoane după un atentat cu maşină într-o staţie de autobuz comis de un palestinian şi au păstrat un moment de reculegere, a doua zi după atacul de la Ierusalim.
De câteva săptămâni sunt organizate demonstraţii împotriva guvernului prim-ministrului Benjamin Netanyahu, în principal împotriva reformelor juridice planificate, care vor slăbi sistemul judiciar.
Totodată, luni, în faţa parlamentului din Ierusalim, urmează să aibă loc numeroase proteste, greve şi o demonstraţie.
Ministrul Justiţiei, Yariv Levin, intenţionează să permită ca o majoritate în parlament să poată adopta o lege, chiar dacă Curtea Supremă spune că aceasta încalcă Legea fundamentală a ţării. Levin acuză Curtea Supremă de amestec excesiv în deciziile politice şi vrea să schimbe componenţa organului care numeşte judecători.
În demonstraţia de la Haifa, supravieţuitorul Holocaustului în vârstă de 85 de ani, Avram Hershko, care a câştigat Premiul Nobel pentru Chimie în 2004, a avertizat împotriva unei „încercări de a transforma Israelul dintr-o democraţie într-o dictatură”. Vorbind cu alţi demonstranţi, biochimistul născut în Ungaria în 1937 a subliniat necesitatea „opririi acestei nebunii”.
În Portugalia
Mii de profesori au mărşăluit din nou sâmbătă la Lisabona, momentul culminant al unor nemulţumiri care durează de câteva săptămâni, pentru a cere îmbunătăţirea condiţiilor de muncă şi creşteri salariale, informează AFP.
„Peste 150.000 de persoane” au participat la această manifestaţie, potrivit Federaţiei Naţionale a Profesorilor (FENPROF), principalul sindicat al profesorilor, care a convocat mobilizarea.
„Aceasta este probabil cea mai mare demonstraţie a profesorilor” din Portugalia, a salutat Mario Nogueira, secretar general al FENPROF.
„Respect”,”nu precarităţii!”,”luptăm”, se putea citi pe pancartele afişate de manifestanţii din toată ţara.
„Suntem revoltaţi”, a declarat pentru AFP Augusto Figueiredo, profesor de tehnologie la Rio Maior, localitate situată la circa 100 de kilometri nord de Lisabona.”Salarii mizerabile, evaluări discriminatorii, ore inumane… aceasta este realitatea profesiei noastre de astăzi” a adăugat profesorul în vârstă de 64 de ani, adăugând că „niciodată nu a simţit atât de puţină dorinţă de a se rezolva problemele şcolare”.
„Chiar suntem foarte obosiţi, nimeni nu ne ascultă, acest guvern trebuie să cu adevărat ne asculte”, a declarat Joao Tristao, profesor de educaţie fizică.
Profesorii, care denunţă şi lipsa de atractivitate a profesiei lor, cer de asemenea o îmbunătăţire a modalităţilor de titularizare şi a avansării în carieră, precum şi creşterea salariilor, care, timp de peste şase ani au fost îngheţate după criza financiară din 2008.”Această perioadă de muncă trebuie să fie recunoscută”, a opinat Maria da Luz Ribeiro, o profesoară de engleză în vârstă de 68 de ani, care este îngrijorată de „viitorul profesorilor şi al şcolilor din Portugalia”.”Am fost nevoită să lucrez mai mult pentru a încerca să îmi îmbunătăţesc cuantumul pensiei”, a mai spus profesoara de engleză, care a ieşit la pensie anul trecut.
Mobilizarea naţională de sâmbătă a avut loc după o serie de proteste şi greve organizate, succesiv, în toate regiunile ţării din luna ianuarie şi care au dus la închiderea mai multor şcoli, ceea ce a provocat îngrijorare în rândul multor părinţi.
Confederaţia Naţională a Asociaţiilor Părinţilor Elevilor a solicitat săptămâna aceasta organizarea unor lecţii care să le permită copiilor să recupereze materia pierdută.
Negocierile dintre sindicate şi Ministerul Educaţiei Naţionale vor continua săptămâna viitoare.
În Albania
Câteva mii de oameni s-au adunat, sâmbătă, la Tirana, la apelul opoziţiei de a cere demisia prim-ministrului Edi Rama, pe care îl acuză de corupţie şi îl consideră responsabil pentru agravarea sărăciei din Albania, relatează AFP.
Opoziţia îl acuză şi pe Edi Rama că are „legături secrete” cu un fost oficial al FBI, poliţia federală americană, pe care îl suspectează că a influenţat Departamentul de Stat pentru a-l declara persona non grata în Statele Unite, pe liderul opoziţiei Sali Berisha, fost preşedinte şi prim-ministru.
„Edi Rama a comis un act ostil prin mituirea unui fost oficial al FBI pentru a elimina opoziţia”, a spus Berisha mulţimii care a scandat „Rama, pleacă”.
Charles McGonigal, un fost responsabil al FBI, a fost arestat în ianuarie în Statele Unite pentru legăturile sale cu lideri străini. Potrivit rechizitoriului, el a ascuns 225.000 de dolari în numerar pe care i-a primit de la un fost agent al serviciilor secrete albaneze şi „a menţinut relaţii cu prim-ministrul Albaniei”.
Opoziţia spune că Rama l-a folosit pe fostul oficial FBI şi a finanţat un „lobby politic” care îl viza pe Berisha pentru a slăbi opoziţia.
Lui Berisha, primul preşedinte al Albaniei ales democratic după căderea regimului comunist, i s-a interzis intrarea în Statele Unite în 2021 pentru „acte de corupţie în perioada în care a fost prim-ministru”.
Rama a respins acuzaţiile opoziţiei catalogându-le drept calomnie şi a susţinut că urmărirea penală a lui Charles McGonigal „nu are nimic de-a face” cu el sau cu guvernul albanez.
Opoziţia îl acuză, de asemenea, pe Rama că a dus Albania în sărăcie şi a provocat o emigrare masivă a albanezilor.
În Franța
Demonstratiile din Israel au fost organizate de catre CIA. Populatia Israelului e multumita de Netanyahu, dar CIA nu accepta suveranismul afisat de Netanyahu si de aceea CIA a organizat o lovitura de stat care incepe cu aceste false demonstratii facute cu participanti platiti sau santajati.