Viena-Londra, filiera schimbului de spioni între SUA şi Rusia

O operaţiune spectaculoasă în care FBI-ul a arestat zece presupuşi spioni ruşi este urmată de spectacolul mediatic al schimbului de spioni între Moscova şi Washington. Acţiuni care de regulă se petrec în umbră sunt prezentate publicului cu puţin înainte ca parlamentarii americani şi ruşi să decidă soarta tratatului pentru reducerea arsenalelor nucleare, singurul succes pe […]

Viena-Londra, filiera schimbului de spioni între SUA şi Rusia

O operaţiune spectaculoasă în care FBI-ul a arestat zece presupuşi spioni ruşi este urmată de spectacolul mediatic al schimbului de spioni între Moscova şi Washington. Acţiuni care de regulă se petrec în umbră sunt prezentate publicului cu puţin înainte ca parlamentarii americani şi ruşi să decidă soarta tratatului pentru reducerea arsenalelor nucleare, singurul succes pe […]

O operaţiune spectaculoasă în care FBI-ul a arestat zece presupuşi spioni ruşi este urmată de spectacolul mediatic al schimbului de spioni între Moscova şi Washington. Acţiuni care de regulă se petrec în umbră sunt prezentate publicului cu puţin înainte ca parlamentarii americani şi ruşi să decidă soarta tratatului pentru reducerea arsenalelor nucleare, singurul succes pe plan extern al preşedintelui Obama.

Specialistul rus în arme nucleare Igor Sutiaghin a fost transportat, joi, din centrul de detenţie de lângă Moscova la Viena şi apoi la Londra, unde urmează să aibă loc un schimb de spioni între Rusia şi SUA, a declarat avocatul lui Sutiaghin, Ernst Ciorni, scrie „New York Times”. În schimbul lui Sutiaghin, Moscova şi-o doreşte pe Anna Chapman, arestată la finalul lui iunie împreună cu alţi nouă presupuşi agenţi ai spionajului rus (SVR). Presa americană scrie că presupuşii spioni nu au reuşit să obţină nici o informaţie relevantă pentru Moscova.

Spre deosebire de acest caz, în timpul Războiului Rece, SUA nu au acceptat aproape niciodată să ofere Rusiei, la schimb, spioni care încă nu au fost judecaţi şi condamnaţi în SUA, scrie „New York Times”. Având în vedere acest fapt, mai mulţi congresmani de la Washington îi reproşează preşedintelui Obama că are o atitudine mult prea îngăduitoare faţă de Rusia.

Scandalul de spionaj a izbucnit chiar în preajma aprobării de către legislativele de la Moscova şi Washington a istoricului Tratat pentru reducerea arsenalelor nucleare (START II). Premierul Vladimir Putin şi presa rusă au sugerat chiar că preşedintele Obama este victima FBI şi a birocraţilor republicani, care doresc ca prin dezvăluirea presupusei reţele de spioni să împiedice intrarea în vigoare a tratatului. Senatorul american Mitt Romney a cerut deja colegilor să voteze împotriva START II, în timp ce Duma de Stat de la Moscova se declară gata să aprobe tratatul, potrivit Ria Novosti.

Sutiaghin a fost arestat în 1999 şi condmnat, în 2004, la 14 ani de închisoare pentru transfer de informaţii secrete către CIA. El a fost de acord să-şi recunoască vinovăţia înainte de a porni spre Viena, aceasta fiind o condiţie a eliberării. „Dacă este liber, trebuie să mulţumim Statelor Unite pentru că au salvat viaţa unui om. Sunt recunoscătoare SUA pentru că l-au trecut pe listă”, a spus mama lui Sutiaghin. „Kommersant” scrie că, alături de el, Moscova ar putea să-i mai elibereze pe Aleksandr Zaporojski şi Aleksandr Sipacev, condamnaţi pentru spionaj în favoarea SUA.

Nu se cunosc numele spionilor ruşi care vor fi eliberaţi de Washington. Fox News relatează că unul dintre ei, Juan Lazaro, este de acord să îşi recunoască vinovăţia, doar pentru a ajunge la Moscova, în timp ce soţia sa, Vicky Pelaez, arestată şi ea de FBI, nu doreşte să părăsească SUA, scrie „New York Times”.

Cel mai mare schimb de spioni făcut public a avut loc în 1985, pe celebrul pod Glienecke, dintre Berlinul de Vest şi Potsdamul pe atunci est-german. Atunci au fost eliberaţi 23 de spioni occidentali în schimbul lui Marian Zacharski, cel mai mare spion polonez din SUA, şi a altor patru agenţi. Pe acelaşi pod, în 1962, Moscova l-a eliberat pe pilotul avionului spion U2 doborât în 1960, în schimbul colonelului KGB Rudolf Abel, arestat în anii ’50. Totul a fost intermediat de avocatul est-german Wolfgang Vogel, autor al schimbului altor 150 de spioni.

Distribuie articolul pe:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.