Traian Băsescu, premierul Emil Boc şi liderii PDL consideră că regionalizarea României este o chestiune simplă, care se poate adopta peste noapte în Parlament, ca şi când ar fi vorba de votarea legii pomilor fructiferi. Nimeni nu explică că modalitatea aleasă presupune adoptarea mai multor legi, organizarea de referendumuri şi existenţa riscului de compromitere a proceselor de modificări administrativ-teritoriale.
300 de localităţi retrogradate = 300 de referendumuri
Traian Băsescu şi Emil Boc au anunţat, în cadrul schimbărilor administrative preconizate, că 300 de localităţi urmează să fie retrogradate de la rangul actual. Adică este posibil ca unele oraşe să redevină comune, unele comune să redevină sate. A retrograda o localitate de la rangul actual presupune fie pentru fiecare localitate în parte, fie la nivel global, dar cu nominalizarea fiecărei localităţi, votarea unei legi care să consfiinţească retrogradarea. Pentru adoptarea legii sau legilor în speţă, este obligatoriu în prealabil să se organizeze referendumuri în FIECARE din localităţile respective. Art. 13, alin. 3 din Legea referendumului este foarte clară în acest sens: „Proiectele de lege sau propunerile legislative privind modificarea limitelor teritoriale ale comunelor, oraşelor şi judeţelor se înaintează Parlamentului spre adoptare numai după consultarea prealabilă a cetăţenilor din unităţile administrativ-teritoriale respective, prin referendum. În acest caz organizarea referendumului este obligatorie”. Acest pas – referendumul local – este deci obligatoriu. (La fel, şi ridicarea în grad a unei localităţi presupune obligativitatea referendumului). La aceste 300 de referendumuri se adaugă – aşa cum cotidianul.ro a mai scris şi în alte articole – alte 42 de referendumuri locale, care trebuie organizate în fiecare judeţ actual, plus municipiul Bucureşti, pentru a se afla dacă populaţia este de acord cu desfiinţarea limitelor teritoriale ale judeţelor în care trăiesc. Despre acest lucru reprezentanţii Puterii nu suflă vreun cuvânt.
Abia după ce se ţin cele 342 de referendumuri privind retrogradarea celor 300 de localităţi şi cele pentru desfiinţarea judeţelor pot intra în Parlament în dezbatere legile (sau legea globală) privind retrogradarea localităţilor şi legea desfiinţării judeţelor. Numai că, atenţie, dacă vor fi referendumuri care să respingă retrogradarea unor localităţi şi desfiinţarea unor judeţe, atunci respectivele localităţi nu pot fi retrogradate, iar respectivele judeţe nu pot fi desfiinţate. Ceea ce este foarte, foarte, probabil. (De altfel, spre sfârşitul anului 2006 sau începutul anului 2007, s-a încercat desfiinţarea prin lege a circa 500 de comune, dar s-a renunţat pentru că din teritoriu au venit semnale clare privind respingerea prin referendum a desfiinţării comunelor respective.) În această situaţie, mai precis în cazul în care se respinge desfiinţarea unor judeţe, se compromite total procesul de realizare a judeţelor mamut. Nici despre acest lucru nu se suflă vreun cuvânt din zona Puterii.
Angajament public: PDL va respecta legile ţării (Cristian Rădulescu)
În cadrul unui talk show televizat, unul dintre cei mai buni jurişti din PSD, senatorul Dan Şova, şi-a exprimat temerea că reprezentanţii Puterii ar putea modifica Legea referendumului, prin eliminarea art.13, cel care obligă organizarea de referendumuri locale atunci când se schimbă statutul unei entităţi administrativ-teritoriale. „Acest articol 13 este printre foarte puţinele din lege care nu au fost modificate niciodată din anul 2000 de când s-a adoptat Legea referendumului. A modifica acest articol ar însemna un atentat la democraţie, un atentat la statul de drept, un atentat la drepturile cetăţeanului. Referendumul local, alături de referendumul pentru revizuirea Constituţiei şi referendumul pentru demiterea preşedintelui României sunt singurele referendumuri cu rezultat obligatoriu, în timp ce referendumul pentru o problemă de interes naţional, are un caracter facultativ în ceea ce priveşte rezultatul”, a spus Şova.
Imediat, liderul senatorilor PDL, Cristian Rădulescu (aflat şi el în studio), a luat un angajament public în numele partidului său. „PDL va respecta legile ţării, nu va modifica vreo lege, va acţiona doar în spiritul legii”, a spus Rădulescu.
Vocea analistului: Poate se urmăreşte căderea guvernului
Politologul Cristian Pîrvulescu, preşedintele Asociaţiei ProDemocraţia, a comentat pentru cotidianul.ro consecinţele propunerii de regionalizare.
„În primul rând, în afara referendumurilor locale, cred că se impune şi un referendum naţional, privind subiectul regionalizării la nivel global. Acest referendum local se poate organiza în paralel cu cele locale. Dar nu acesta este aspectul principal. Personal cred că fie totul s-a făcut în pripă, fie nu se pune problema regionalizării şi se urmăreşte altceva. În cazul primei variante este posibil ca preşedintele să nu fi fost informat că este obligatoriu să se organizeze referendumuri locale. De referendumuri se poate scăpa, modificându-se legea referendumului. Dar în acest caz ne vom afla în faţa celui mai mare abuz din istoria democratică a României. Şi efectele s-ar putea să fie incalculabile pentru Traian Băsescu şi actuala Putere.
În ceea ce priveşte a doua variantă – în care eu cred mai mult -, susţin că nu se urmăreşte finalizarea problema regionalizării pentru că sunt unele aspecte care nu bat deloc. Poate se urmăreşte căderea guvernului. În cazul unei moţiuni de cenzură, Guvernul cade sigur, pentru că nu mai este vorba de reacţia Opozţiei, ci şi de nemulţumirile din interiorul PDL. Şi sunt multe. Un exemplu, Aradul şi Timişul, ambele conduse de PDL, unul trebuie să dispară. Care dispare? Cum vor accepta cei care vor dispărea această situaţie? Poate prin impunerea cu forţa a regionalizării se urmăreşte neutralizarea Opoziţiei, forţarea ei să părăsească definitive Parlamentul şi provocarea de alegeri anticipate. Exact aşa ceva s-a întâmplat în Macedonia. Oricum, procedura aleasă, indiferent care variantă, este periculoasă pentru actuala Putere. Să ne aducem aminte că în 1969 De Gaulle a încercat să forţeze regionalizarea Franţei, a pierdut la referendum şi şi-a dat demisia. O reorganizare administrativ-teritorială se impune, dar după ample consultări cu populaţia, iar actualele judeţe nu trebuie desfiinţate acum. Trebuie să existe o perioadă de tranziţie în care ele ar urma să dispară”.
