Dacă Piaţa „George Enescu” oferă în fiecare seară bucureştenilor bucuria ascultării muzicii în aer liber, propunerile sălilor de concert sunt cel puţin la fel de atrăgătoare.
Mâine şi vineri seară, Orchestra Filarmonicii „George Enescu”, sub bagheta dirijorului Christian Badea, o va avea ca solistă pe Katia Mecetina, unul dintre cei mai talentaţi pianişti ai noii generaţii de interpreţi ruşi. Născută la Moscova, într-o familie de muzicieni, Ekaterina Mecetina a studiat cu Vladimir Ovcinnikov şi cu Serghei Dorenski, profesorul ai cărui studenţi au câştigat peste 100 de premii în competiţii desfăşurate pe mai multe continente, ceea constituie probabil un record.
La numai 16 ani, după participarea ei la „Concursul Internaţional Busoni” de la Bolzano, din Italia, un critic muzical scria entuziasmat: „Tânăra Ekaterina este deja un reprezentant de vârf al lumii pianistice”. Era, desigur, o exagerare, dar care pare să fi devenit, în timp, o realitate. În anii următori, tânăra pianistă a fost distinsă cu premiile „Vercelli” (2002), „Pinerolo” (2003) şi „Cincinnati” (2004).
Stilul ei de interpretare a atras atenţia publicului şi a criticii prin perfecta îmbinare de virtuozitate şi muzicalitate, prin capacitatea de a reda emoţia şi profunzimea sentimentelor compozitorilor. În 2002, când Rusia celebra a 70-a aniversiare a compozitorului Rodion Şcedrin, un pianist german, invitat de compozitor, n-a mai putut veni. Organizatorii l-au convins pe Şcedrin, care cerea întotdeauna perfecţiunea interpreţilor compoziţiilor sale, să aibă încredere în Mecetina. Concertul ei l-a cucerit în asemenea măsură, încât i-a încredinţat interpretarea compoziţiilor sale pentru pian, printre care şi „Concertul pentru pian nr. 6”, a cărui premieră a avut loc la Concertgebouw. Mstislav Rostropovici a invitat-o să cânte în concertul său din Taiwan şi i-a oferit posibilitatea de a se perfecţiona în Franţa.
Cu un repertoriu bogat, Katia Mecetina susţine în jur de 80 de concerte pe an, în compania unor orchestre renumite şi pe scenele cele mai prestigioase din lume, cum ar fi „Schauspielhaus” din Berlin, Sala „Gaveau” din Paris, „Concertgebouw” din Amsterdam, Sala Mare a Conservatorului din Milano. A concertat în Brazilia şi a debutat în Statele Unite alături de Orchestra din Boston. „Pianista rusă de înaltă clasă a uluit publicul la debutul ei în SUA”, scria „Boston Globe”.
Programul celor două concerte de la Ateneul Român cuprinde „Francesca da Rimini – Fantezie simfonică după Dante, op. 32”, de Piotr Ilici Ceaikovski, „Rapsodia pentru pian şi orchestră pe o temă de Paganini, în la minor, op. 43”, de Serghei Rahmaninov şi „Tablouri dintr-o expoziţie”, de Musorgski – Ravel.
Soliştii Veneţieni
Al doilea concert promiţător al acestei săptămâni, la Ateneul Român, va fi susţinut sâmbătă, la ora 19, de „I Solisti Veneti”. Această vestită Orchestră de Cameră, fondată în 1959 de Claudio Scimone, este renumită pentru repertoriul ei de muzică italiană barocă şi preclasică şi a realizat peste 300 de piese de Antonio Vivaldi, Tomaso Albinoni, Francesco Geminiani, Benedetto Marcello şi Giuseppe Tartini. Unele dintre ele, ca „Orlando furioso”, de Vivaldi, sau operele „Zermira” şi „Armida”, de Rossini, au fost premiere mondiale în lumea discului.
Ansamblul a cucerit numeroase premii, printre care un „Grammy”, pentru „Italiana în Alger” de Rossini, de mai multe ori, „Mare Premiu al Discului”, „Diapason d’Or” şi „Medalia de Aur acordată de Preşedintele Republicii Italiene”. Turneele lui, desfăşurate de la Veneţia la New York, de Salzburg la Seul, din Japonia în Australia, au avut invitaţi celebri, cum ar fi Salvatore Accardo, Placido Domingo, Jean-Pierre Rampal, Marilyn Horne, James Galway, Mstislav Rostropovich, Sviatoslav Richter, Paul Badura-Skoda sau Heinz Holliger.
Orchestra apare regulat la importante festivaluri muzicale, inclusiv cel de la Salzburg, şi a ajutat la organizarea „Veneto Music Festival”. De asemenea, a contribuit la mai multe coloane sonore pentru filme şi a produs programe muzicale pentru televiziuni din Italia şi din alte ţări.
În 2008, la celebrarea a 50 de stagiuni concertistice, „I Solisti Veneti” au primit ilustrul premiu „Una vita nella musica”, considerat echivalentul „Premiului Nobel” în muzică, acordat pentru prima dată, în 1979, legendarului Arthur Rubinstein.
O parte a publicului românesc i-a putut asculta live în 2007, în cadrul Programului „Sibiu Capitală Culturală Europeană”.
Sâmbătă, la Ateneu, ei vor oferi piese de Vivaldi, Marcello, Albinoni.
Între simfonic şi dub-beat
„Când spui muzică clasică, îţi imaginezi o sală de concerte în stil baroc cu o grămadă de oameni aşezaţi pe fotoliile lor de spectacol, contemplând auditiv armoniile secolelor trecute într-o uşoară stare de toropire. Noi ne-am gândit că muzica clasică poate suna şi altfel. Atat de «altfel» încât să te ridice de pe scaun şi să dansezi în ritmurile de etno-jazz şi dub-step, să te simţi în contemporaneitate şi să redescoperi frumuseţea dulcelui stil classic”. Noi înseamnă, în acest caz, „Classic Beat Orchestra”, formată din Mischa Simeonov-pian, keyboard, dirijor, violonistele Ioana Dobrescu, Sabina Aur, Maria Ionescu, violoncelistul Mihail Grigore, bassistul Ioan Gergely, chitaristul Vots Emanuel, percuţionistul Gaby Circea şi solista de jazz Andreea Cernica.
Născută din dorinţa de a demonstra că muzica clasică poate fi interpretată în spiritul modernităţii şi poate interesa nu numai un public de elită, formaţia are în repertoriu piese celebre, acorduri familiare tuturor, pe care le propune după structura unei orchestre de jazz, fiecare instrument având părţi solistice, iar improvizaţia fiind la ea acasă. Mâine seară, la ora 20, „Classic Beat Orchestra” îşi aşteaptă publicul la Muzeul Ţăranului Român.
