Reporterii si producatorii TV accepta mita si practica autocenyura, fiind tot mai putini, reporterii preaiau doar informatiile televiziunilor, publicatiile au liste negre cu afaceristi si oameni politici, patronii straini din presa sunt orientati doar spre profit, presa tabloida prospera, arata o telegrama WikiLeaks de la Sofia, datata iunie 2009. In mai 2011, Freedom House plasa Romania pe ultimul loc in UE, sub Bulgaria, in topul liberatii presei
Presa bulgară este puternic manipulată şi concentrată în câteva mâini. Reporterii şi editorii acceptă mită pentru articole de propagandă livrate ca şi cum ar fi ştiri şi pentru a nu publica informaţii pe care sponsorii nu le aprobă. Corupţia din presă limitează capacitatea acesteia de a fi o voce a societăţii civile. Cum alegerile parlamentare se apropie, consecinţele concentrării presei în câteva mâini şi ale jurnalismului corupt sunt evidente. Deşi mai supravieţuiesc câteva publicaţii independente, publicul şi-a pierdut încrederea şi se întoarce către tabloide, se arată în sumarul telegramei din iunie 2009.
Având în vedere abundenţa de publicaţii tradiţionale şi new media, multe dintre acestea nu pot supravieţui din publicitate şi depind de sponsori. Noii patroni de site-uri, care, spre deosebire de predecesorii lor, nu au au experienţă jurnalistică, folosesc presa pentru a influenţa publicul şi pentru a-şi promova interesele de afaceri prin publicarea selectivă a informaţiilor şi atacuri bine ţintite. Printre jucătorii dominanţi se afla conglomeratul New Media Group, despre care se crede că deţine trei cotidiane naţionale, un săptămânal, un ziar regional şi o staţie de televiziune şi se speculeaza că va mai cumpăra încă una (…) Se bănuieşte că grupul aparţine companiilor apropiate Mişcării pentru Drepturi si Libertate, aflat în coaliţia de guvernământ. Şeful grupului este Irena Krustova, fost oficial guvernamental care nu are mijloacele care să-i permită asemenea investiţie.
Presa locală practică autocenzura şi are chiar liste negre cu politicieni şi oameni de afaceri rivali, care nu sunt intervievaţi şi despre care nu se relatează (…) Cotidianele naţionale Sega şi Standart au fost criticate pentru reprezentarea subtilă a intereselor mogulilor care le deţin. Tendinţe similare apar şi în televiziune, cu diferenţa costurilor şi intereselor politice mai mari.
În mod contrar, grupul germa WAZ, care deţine cotidianele „Trud” şi „24 de ore”, cu un tiraj total de 150.000 de exemplare, este axat mai mult pe profit. Accentul pus pe profit a dus la publicarea unor articole senzaţionale, care au redus calitatea conţinutului. Având în vedere nefamiliarizarea proprietarilor străini cu scena politică internă, redactorii-şefi ai publicaţiilor sunt cei care determină acoperirea subiectelor de politică internă. Aceste ziare nu deţin liste negre, dar anumiţi politicieni au parte de tratament preferenţial, bazat pe relaţiile cu redactorii-şefi.
Cum au apărut multe site-uri si publicaţii tipărite efemere, multe publicaţii importante se plâng de scăderea numărului de cititori. În timpul campaniei electorale, editorii spun că numărul de cititori scade pentru că aceştia ştiu că ştirile publicate sunt plătite. Companiile îşi reduc publicitatea şi, în schimb, acţionează ca intermediari care cumpără spaţiu publicitar pentru partidele politice. Având în vedere că veniturile şi numărul reporterilor sunt în scădere, ziarele mici se bazează pe informaţiile televiziunilor, care uneori sunt plătite. Deşi aflate sub presiune, ziarele mari au suficient personal pentru a acoperi evenimentele mari. În particular, jurnaliştii spun ca partidele politice plătesc reporteri, editori şi producători TV pentru interviuri şi articole, fără ca aceasta să apară în declaraţiile de venit şi de interese.
Obişnuit cu manipularea din presă, publicul bulgar s-a orientat către tabloide. Piaţa presei tipărite a fost inundată cu ziare efemere, cu patroni anonimi. Editorii marilor ziare spun că aceşti patroni operează în economia gri, eludând fiscul şi deontologia. Din cauza acţionariatului obscur şi a articolelor nesemnate, publicul nu este protejat în faţa articolelor calomnioase. Avântul presei tabloide a făcut chiar ca şi politicieni importanţi să acorde interviuri tabloidelor.
Candidaţii tuturor partidelor cunosc regulile jocului. Jurnaliştii arată că actuala influenţă mediatică a Mişcării pentru Drepturi şi Libertate este parte a lungii tradiţii prin care politicienii investesc în mass-media atunci când puterea le este ameninţată.
Comentariu: Cei mai multi bulgari se informează de la TV, nu din ziare. Dar presa tiparită este motorul formării opiniilor politice şi multe programe TV de ştiri preiau titlurile şi articolele din ziare, extinzând influenţa acestora. În general, jucătorii şi practicile din sectorul gri al afacerilor ameninţă grav jurnalismul de investigaţie şi pluralismul presei din Bulgaria. Sfârşitul comentariului.
