„Zidul anti-drone” al UE riscă să se prăbușească înainte să fie construit

Divergenţe între Comisie şi guvernele statelor membre

Planurile au devenit un subiect de dispută între Comisia Europeană şi mai multe guverne naţionale. Executivul european susţine că aceste proiecte sunt necesare pentru consolidarea apărării comune. În schimb, unele state consideră că marile proiecte militare ţin de competenţa naţională şi de NATO.

Germania, Franţa şi Italia, care au industrii de apărare dezvoltate, preferă să colaboreze în coaliţii separate. Conform News.ro, ele nu vor să se alăture programelor conduse de Comisie.

Un diplomat european a declarat că există un „scepticism clar” privind aceste proiecte, dar este „prea devreme pentru a spune dacă ele vor supravieţui”.

Țările din estul Europei apără proiectele

Statele din nordul şi estul Europei încearcă să menţină iniţiativele pe agendă. Ele vor discuta subiectul marţi, la Helsinki, la o întâlnire a liderilor din flancul estic al UE. La reuniune participă şi Nicuşor Dan.

Ce presupun proiectele-fanion

Comisia Europeană a propus în octombrie patru proiecte principale, ca parte a unei foi de parcurs pentru 2030. Acestea sunt:

• o iniţiativă europeană de apărare împotriva dronelor, cunoscută ca „zidul anti-drone”
• un sistem de supraveghere a flancului estic
• un scut aerian european
• un scut spaţial european

Documentele pregătitoare pentru summitul UE nu mai conţin însă aprobarea acestor planuri. Pentru ca ele să fie incluse în concluziile finale, este nevoie de acordul tuturor celor 27 de state membre, lucru puţin probabil în prezent.

„Expresia «proiecte-fanion» nu este menţionată, deoarece unele state membre sunt împotriva ideii”, a spus un oficial european. „Totuşi, altele doresc să meargă mai departe cu ele.”

Comisia a transmis că va „continua să colaboreze cu statele membre pentru a transforma proiectele europene fanion în realitate”.

„Zidul anti-drone”, motiv de dezacord

Propunerea pentru un „zid împotriva dronelor” a câștigat atenție după ce mai multe drone ruseşti au intrat în spaţiul aerian al Poloniei în septembrie. Proiectul ar presupune o reţea de senzori, sisteme de bruiaj şi arme capabile să neutralizeze dronele.

Totuşi, unele ţări formează deja coaliţii proprii pentru a dezvolta astfel de sisteme, în afara iniţiativelor Comisiei.

„Munca efectivă va fi făcută de statele membre”, a spus un alt oficial european.

Dispute privind finanţarea şi direcţia proiectelor

Comisia propune ca proiectele-fanion să fie declarate „proiecte europene de interes comun”, ceea ce le-ar permite să primească fonduri UE. Însă şi coaliţiile de ţări ar putea propune proiecte similare. Guvernele urmează să decidă cum vor fi alocate fondurile.

Iniţiativa „zidului anti-drone” a fost criticată iniţial de ţările din sudul şi vestul Europei, care au considerat-o prea concentrată pe flancul estic. Comisia a revizuit planul pentru a-l transforma într-o reţea pan-europeană, dar scepticismul persistă.