3,5 miliarde lei economisiți, 600.000 de bugetari afectați: efectele plafonului de 300 lei

Guvernul României a aprobat, prin Ordonanță de Urgență, plafonarea temporară a sporurilor pentru condiții periculoase sau vătămătoare la maximum 300 lei brut/lună, pentru toți salariații din sectorul bugetar. Măsura este justificată prin nevoia de a reduce cheltuielile de personal în contextul angajamentelor asumate față de Comisia Europeană pentru corectarea deficitului bugetar excesiv.

Contextul deciziei: presiune pe deficit și explozia cheltuielilor de personal

România se află în procedura de deficit excesiv din 2020. Potrivit angajamentelor asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), țara trebuie să reducă treptat deficitul sub pragul de 3% din PIB până în 2027. Cu toate acestea, cheltuielile de personal ale statului au crescut accelerat în ultimii ani, depășind 10% din PIB în 2024 și atingând peste 164 miliarde lei.

Un segment semnificativ al acestor cheltuieli îl reprezintă sporurile salariale, care pot ajunge, în unele cazuri, la peste 30–40% din salariul de bază, în special în sectoarele unde condițiile de muncă sunt considerate deosebite sau periculoase.

Ce prevede măsura concret: un plafon fix, valabil în toată administrația publică

Noua prevedere legală modifică Legea-cadru nr. 153/2017, introducând un plafon fix de maximum 300 lei brut pentru sporul acordat pentru condiții periculoase sau vătămătoare. Acest plafon se aplică:

Proporțional cu timpul efectiv lucrat în aceste condiții;
Uniform pentru toate familiile ocupaționale din administrația publică;
Indiferent de salariul de bază al angajatului, eliminând calculul procentual anterior.

Măsura nu anulează dreptul la spor, ci doar îl limitează cuantitativ, pentru o perioadă determinată: 1 iulie 2025 – 31 decembrie 2026.

Estimarea impactului bugetar: potențiale economii de peste 3,5 miliarde lei anual

Pe baza unor estimări conservatoare:

Aproximativ 600.000 de angajați din sistemul public primesc în prezent sporuri pentru condiții periculoase sau vătămătoare;
Valoarea medie actuală a acestor sporuri este în jur de 700–800 lei brut/lună;
Plafonarea la 300 lei generează o reducere medie de 400–500 lei/salariat/lună.

Simulare de impact bugetar:

600.000 salariați × 400 lei/lună × 12 luni = 2,88 miliarde lei/an economii directe
- Contribuțiile angajatorului (21,25%) = ~ 3,49 miliarde lei/an economii totale estimate

Această măsură reprezintă, astfel, un instrument bugetar cu un impact substanțial, comparabil cu tăieri procentuale ale fondului total de salarii din sectorul public.

Argumentele guvernului: necesitate fiscală și uniformitate

Guvernul justifică măsura prin:

Necesitatea reducerii cheltuielilor publice pentru a respecta jaloanele PNRR și recomandările Comisiei Europene;
Corectarea inechităților create de calculul procentual al sporurilor, care face ca două persoane care lucrează în condiții identice să primească sume diferite în funcție de salariul de bază;
Pregătirea unei noi legi a salarizării unitare, care să elimine haosul și discrepanțele acumulate din 2017 încoace.

Implicații structurale: o corecție de etapă sau un semnal pentru reforma mai amplă?

Această plafonare vine pe fondul promisiunilor repetate de reformă profundă a salarizării în sectorul bugetar. Însă până în prezent, eforturile de adoptare a unei noi grile unice au eșuat sau au fost amânate.

Măsura actuală:

Este temporară, dar indică o posibilă direcție a viitoarei legi: plafonare nominală a sporurilor, în locul formulelor procentuale;
Este un semnal de austeritate controlată, în context electoral și bugetar tensionat;
Ar putea influența redesenarea politicii salariale prin accent pe salarizarea de bază, nu pe „adaosuri” conjuncturale.

Comparație internațională: sporuri fixe versus procentuale

În alte state UE:

Franța și Germania utilizează în general sporuri fixe sau pe tranșe, negociate colectiv;
Italia și Spania combină elemente fixe și variabile, dar cu limitări bugetare severe;
România rămâne unul dintre puținele state cu procentaj mare de sporuri în totalul veniturilor nete ale angajaților din sectorul public.

Plafonarea de acum alătură România tendințelor de simplificare și predictibilitate, dar o face printr-o măsură bruscă, nu negociată.

O măsură fiscal utilă, dar cu costuri sociale și de încredere

Plafonarea sporurilor la 300 lei brut poate aduce o gură de oxigen pentru bugetul de stat, în condițiile unei presiuni fiscale crescute. Totuși, aplicarea nediferențiată și pe termen mediu riscă să producă dezechilibre noi și nemulțumiri în sectoarele vitale ale administrației publice. Reușita măsurii va depinde, în ultimă instanță, de capacitatea Guvernului de a livra, până la finalul lui 2026, o lege a salarizării coerentă, predictibilă și echitabilă pentru toți angajații statului.