De ce vrea Tăriceanu republică parlamentară

Președintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, a vorbit miercuri despre modificarea legilor serviciilor, în contextul înființării comisiei speciale, reluând pledoaria conform căreia România să devină o republică parlamentară.

„Până în momentul de faţă nu putem să discutăm despre un proiect legat de modificarea legilor securităţii pentru că ceea ce s-a hotărât în momentul de faţă este crearea comisiei comune de elaborare a modificărilor pe legile securităţii. Este evident că legile securităţii naţionale sunt depăşite, ele fiind elaborate la începutul anilor 90 S-au produs o serie de modificări de securitate. Trebuie să adaptăm aceste legi la realităţile cu care ne confruntăm, la pericolele hibride, la problemele legate de atacurile cibernetice, şi de aceea cred că era timpul să pornim să facem aceste modificări acum. Că aceste modificări vor afecta într-un fel rolul unora dintre instituţiile statului, vom vedea. Ceea ce este foarte important sigur problema legată de securitatea naţională nu este o problemă care să ţină de o singură instituţie, trebuie o colaborare între instituţii, trebuie să existe dacă vreţi în arhitectura instituţională şi constituţională respectul pentru ceea ce numim controlul şi echilibrul reciproc al puterilor. Dar eu am pledat de foarte multă vreme pentru a considera organizarea şi arhitectura constituţională a României cât mai aproape de ceea ce definim ca republică parlamentară”, a afirmat, Tăriceanu, la Parlament.

În opinia lui Călin Popescu Tăriceanu, acest lucru ar fi necesar, în condițiile în care în perioada cât a fost președinte Traian Băsescu a luat amploare fenomenul existenței multiplelor protocoale încheiate între SRI și alte instituții din sistemul juridic.

„În perioada preşedintelui Băsescu prea multe puteri au fost acumulate în mâna unui singur om şi am văzut care au fost derapajele şi excesele de putere grave care s-au produs în acea perioadă pentru care preşedintele poartă o responsabilitate imens. Ceea ce vedem astăzi protocoale între instituțiile statului, procuratură, servicii de informaţii care au funcţionat în anii trecuţi sunt consecinţa acestui mod de a vedea exerciţiul puterii și cred că, aşa cum toate celelalte ţări în Europa, se bazează pe un model care este cel al republici parlamentare, în care există un singur executiv şi nu două centre de putere executivă, trebuie să ne gandim şi noi sigur că Constituţia noastră introduce o serie de elemente suplimentare care dau şi preşedintelui atribuţii largi, dar vreau ca prin ceea ce facem în continuare cotninuare să ne gândim şi să învăţăm ceva din experienţa nefericită petrecută în cele două mandate ale preşedintelui Băsescu şi să găsim posibilităţile de echlibru întreb puterile statului, a completat șeful Senatului.

Întrebat dacă ar accepa să discute cu președintele Klaus Iohannis în vedere găsirii unui numitor comun cu privire la modificarea și completarea legilor securității național, Tăriceanu a răspuns: „Sunt un om întotdeauna deschis dialogului şi faptul de a-l fi invitat astăzi pe preşedinte la reuniunea la nivel înalt – dimensiunea parlamentară Bucureşti 9 – este o dovadă a disponibilităţii mele de dialog permanent cu instituţiile statului. În general legile trebuie să prevadă cadrul general de funcţionare. În al doilea rând există o abordare din perspectiva dreptului englez care spune că tot ce nu este interzis, este permis. Aşa încât sigur că spre deosebire de legislaţia şi de spiritul juridic care domneşte în Franţa, care este exact opusul, trebuie să avem în vedere, probabil trebuie să luăm anumite măsuri de protecţie pentru ca astfel de interpretări suigeneris care de fapt haideţi sp fim serioşi nu reflectă decât o mentalitate derivată din perioada comunistă – in care securitatea colabora strâns cu procuratura pentru a distruge duşmanii poporului – cam asta sa întâmpla şi acum, unii dintre noi am trecut in această garnitură onorantă de duşmani ai poporului care trebuiesc eliminaţi. Şi am văzut această frumoasă colaborare care bineînţeles a fost negată de doamna Kovesi, a fost ascunsă, dar cred că există şi oameni responsabili care au adoptat o atitudine curajoasă şi cărora le mulţumesc care au hotărât ca aceste documente să fie făcute publice, adusa la cunoştinţa opiniei public şi bineînţeles că aceste grave lucruri care înseamnă legiferare pe lângă Parlament să înceteze”

Plenul reunit al Camerei Deputaților și Senatului va vota, miercuri, proiectul de hotărâre privind constituirea Comisiei speciale comune a Camerei Deputaților și Senatului privind analizarea și actualizarea cadrului normativ cu incidență în domeniul securității naționale și proiectul de hotărâre privind constituirea Comisiei speciale comune a Camerei Deputaților și Senatului privind elaborarea Codului administrativ.