Muzica lui George Enescu depăşeşte graniţele
London Philharmonic Orchestra şi cunoscutul dirijorul britanic Vladimir Jurowski pregătesc Oedipe de George Enescu pentru deschiderea ediţiei 2017 a Festivalului.
La peste 80 de ani de când George Enescu a compus opera Oedipe, ediţia 2017 a Festivalului care îi poartă numele se va deschide în premieră extraordinară cu interpretarea acestei lucrări în versiune concertantă de către o orchestră străină de prestigiu: London Philharmonic Orchestra, sub bagheta dirijorului Vladimir Jurowski. Informaţia vine la scurt timp după ce, la începutul lunii februarie, a avut loc premiera londoneză a Simfoniei a III-a de George Enescu, pe scena Royal Festival Hall, în aceeaşi interpretare.
Ediţia 2017 a Festivalului Internaţional George Enescu se va deschide în premieră cu interpretarea operei Oedipe de George Enescu, în versiunea uneia dintre cele mai cunoscute orchestre britanice din lume: London Philharmonic Orchestra, avându-l la pupitru pe Vladimir Jurowski, “un dirijor invitat în întreaga lume şi recunoscut pentru stilul său incisiv şi felul aventuros în care abordează muzica”.
”Este o bucurie şi pentru noi, şi pentru public să putem anunţa deja deschiderea ediţiei 2017 aFestivalului Enescu cu una dintre dintre compoziţiile reper în întreaga lume ale lui George Enescu într-o versiune contemporană, sub bagheta unuia dintre cei mai cunoscuţi dirijori la nivel mondial. Festivalul Enescu a început discuţiile cu maestrul Vladimir Jurowski încă din anul 2010. Ele s-au concretizat cu interpretarea Simfoniei a III-a în Festival, apoi cu includerea lucrării enesciene în repertoriul London Philharmonic Orchestra şi cu premiera londoneză. Este parte din identitatea Festivalului să promoveze muzica lui George Enescu şi, iată, să o ducă peste graniţe. Mai mult, maestrul Jurowski îşi doreşte să propună Oedipe şi pentru celebrul Festival BBC Proms, după interpretarea din Festivalul Enescu. Este o reuşită extraordinară pentru România şi o onoare pentru Festival să ducă mai departe, în acest fel şi la un nivel internaţional, muzica lui George Enescu”, a declarat Mihai Constantinescu, Director Executiv al Festivalului Enescu.
Vladimir Jurowski pe scena Festivalului Enescu 2013. Credit foto Sergiu Iczkovits
În cadrul ediţiei 2015 a Festivalului Enescu (30 august – 20 septembrie), mai bine de 20 de lucrări de George Enescu vor fi interpretate. Printre acestea, celebrul violonist David Garrett, care a doborât recordul de viteză la vioară – 13 note pe secundă –, va interpreta pe scena Ateneului Român Balada pentru vioară şi orchestră de George Enescu. De asemenea, orchestra americană San Francisco Symphony, deţinătoare a unui Pulitzer Prize for Music, va interpreta o lucrare a compozitorului român. În premieră pe scena Festivalului se vor afla nume reputate la nivel internaţional precum Orchestra Filarmonicii din Berlin sau violonista Anne-Sophie Mutter.
Pe 7 februarie 2015, la Londra, într-unul dintre centrele culturale de grad zero, Southbank Centre, chiar pe malul Tamisei, 235 de muzicieni ai Orchestrei şi Corului London Philharmonic au interpretat Simfonia a III-a de George Enescu în faţa unui public de peste 2.000 de oameni. Patru rânduri de aplauze s-au auzit în sala Royal Festival Hall la finalul concertului. Dirijorul Vladimir Jurowski a ridicat partitura lucării enesciene către public. “Muzica lui George Enescu este muzica unui geniu”, a punctat atunci dirijorul Vladimir Jurowski într-un interviu acordat pentru Radio România Muzical chiar înaintea premierei londonze.
Peter Feranec, de la Teatrul Mikhailovsky din Sankt Petersburg – la Sala Radio!
Dirijorul Peter Feranec
Primul dirijor principal străin din istoria celebrului Teatru Bolşoi din Moscova, muzicianul slovac Peter Feranec este invitat să dirijeze concertul Orchestrei Naţionale Radio, ce se va derula vineri, 13 martie (19.00), la Sala Radio. Programul serii este şi el unul deosebit de atractiv: Beethoven – Concertul în Re major pentru vioară şi orchestră, una dintre cele mai cunoscute partituri dedicate viorii şi Rahmaninov – Simfonia a II-a, a cărei premieră absolută a avut loc sub bagheta compozitorului însuşi, la Sankt Petersburg, în februarie 1908.
Cariera lui Peter Feranec a însemnat până în prezent o serie de poziţii importante în instituţii de prestigiu: a fost dirijor principal invitat al Orchestrei Filarmonicii din Sankt Petersburg, dirijor şef al Teatrului Naţional Slovac din Bratislava, dirijor invitat al Teatrului Naţional Ceh din Praga, dirijor şef şi director muzical al Teatrului Mikhailovsky din Sankt Petersburg. După debutul pe scena Teatrului Balşoi din Moscova într-un spectacol de excepţie al Nunţii lui Figaro de W.A. Mozart, Peter Feranec a fost numit succesorul lui Alexander Lazarev, devenind astfel primul dirijor principal străin din istoria instituţiei.
Numele său este legat de colaborarea cu orchestre de valoare precum: Orchestra Filarmonicii din Londra, Orchestre du Capitol Toulouse, Opera din Zürich, Orchestra Simfonică din Moscova, Orchestra Filarmonicii din Oslo, Orchestra Simfonică din Tokyo, Orchestra Simfonică din Lisabona şi Orchestra Gulbenkian din Lisabona ş.a. Artistul a colaborat, de asemenea, cu Operele din Leipzig, Oslo, Toulouse, Moscova, Berlin, Frankfurt şi multe altele.
Evenimentul de la Sala Radio va fi şi un prilej de a o aplauda, într-unul dintre concertele beethoveniene, şi pe tânăra violonistă Ioana Cristina Goicea, care a fost distinsă, în septembrie 2013, la doar 20 de ani, cu premiul I la prestigioasa competiţie internaţională Johannes Brahms (Pörtschach, Austria). În urma concursului organizat în februarie 2013 de Fundaţia Deutsche Stiftung Musikleben din Hamburg, violonista a câştigat dreptul de a cânta pe vioara Giambattista Guadagnini, realizată în 1761 la Parma. În prezent, tânăra artistă urmează cursurile renumitei universităţi de muzică Felix Mendelssohn Bartholdy, din Leipzig.
Ioana Cristina Goicea
Ioana Cristina Goicea a concertat deja ca solistă cu numeroase orchestre: Filarmonica George Enescu, Orchestra Naţională şi Orchestra de Cameră Radio, Orchestra Naţională de Tineret, Lüneburger Bachorchester, Norddeutsche Philarmonie, I Virtuosi Italiani, Kunitachi Symphoniker, Ansamblul Concertino etc., precum şi cu toate orchestrele simfonice din România. Alte săli de prestigiu în care a fost apreciată sunt Wiener Konzerthaus, Great Hall of the Latvian Music Academy (Riga), Hamburger Rathaus – Kaisersaal (Hamburg), Kanematsu Auditorium (Tokyo). A primit, totodată, invitaţia de a interpreta un recital pe scena renumitei St-Martin-in-the-Fields – Londra, în 2015.
Tenorul Marius Vlad Budoiu, în recital de lieduri la Ateneul Român
Nu pierdeţi recitalul lui Marius Vlad Budoiu de la Ateneul Român
Considerat a fi artistul liric român cu cel mai vast repertoriu cuprinzând roluri de primă mărime de operă, repertoriu vocal-simfonic şi cameral (mai mult de 120 de titluri!), Marius Vlad Budoiu este unul din cei mai apreciaţi tenori români, oferind, cu fiecare apariţie, interpretări memorabile. Muzician de aleasă formaţie şi interpret sensibil, se face remarcat în orice context, ca un artist deosebit.
A absolvit Academia de Muzică Gheorghe Dima din Cluj, şi a studiat cântul cu tatăl său, baritonul Ion Budoiu, cu mezzosoprana Edita Simon şi cu basul Gheorghe Roşu. Revine acum la Bucureşti pentru un recital de lieduri care propune, îndrăzneţ, pagini semnate de George Enescu, Richard Wagner, Richard Strauss şi Alban Berg.
Din recitalul vocal de sâmbătă, 14 martie, la ora 19.00, la Ateneu, amintim:
7 Cântece pe versuri de Clément Marot de George Enescu
Wesendonck Lieder de Richard Wagner
4 Lieduri de Richard Strauss
7 Frühe Lieder de Alban Berg
„Acum 30 de ani (atât de repede au trecut!!!) am început să studiez cântul cu tatăl meu. Liedurile lui Enescu au fost între primele pe care le-am abordat. Pe atunci nu înţelegeam mare lucru, dar am rămas cu ele în suflet. Enescu s-a maturat în mine ca un vin vechi într-un budoi (!!!) din lemn pe care îl îmbrăţişează cu drag. Apoi, de-a lungul anilor, am trecut prin tot felul de etape, care m-au făcut să îl iubesc pe Richard Strauss, apoi pe Richard Wagner şi chiar pe Alban Berg. Nu sunt un ipocrit, deci nu voi spune că îmi place TOT Berg sau TOT Strauss sau TOT Wagner. Dar liedurile acestea sunt de-a dreptul minunate. Am vorbit cu oameni care mi-au spus «mi-am schimbat părerea despre Berg» şi le-am spus că greşesc. ACESTE lieduri sunt frumoase. Şi probabil că Berg chiar s-a dezis de ele ulterior. Pentru că sună prea bine… Wagner rămâne iubirea mea cea mare şi Strauss mă umple pe deplin…
Tot programul este conceput să placă. Nu am pus nici o piesă care să nu fie accesibilă. Sper să placă tuturor… Pentru publicul clujean am pus la dispoziţie şi traducerile. E greu să urmăreşti o oră şi jumătate un film la care nu ai traducere… Cealaltă soluţie ar fi să închidem ochii şi să ne lăsăm purtaţi pe aripile muzicii…”, propune tenorul Marius Vlad Budoiu.
La pian, Horea Haplea.
Tenorul Marius Vlad Budoiu a debutat la 21 de ani cu lucrarea Simfonia a IX-a de Beethoven, la Filarmonica din Târgu-Mureş, apoi, în repertoriul de operă, în rolul Lenski (Evgheni Oneghin), la Opera Maghiară din Cluj. Primele roluri pe scena Operei Române din Cluj au fost Rodolfo (Boema de G. Puccini) şi Alfredo (La Traviata de G. Verdi). Cu rolul Tamino (Die Zauberflöte de W. A Mozart) şi-a făcut debutul pe scena Operei Naţionale din Bucureşti, în 1996.
Fiind un foarte bun muzician şi stăpânind bine germana, franceza, engleza şi italiana, a fost solicitat pe toate scenele lirice şi ale Filarmonicilor din ţară, şi apare de ani buni pe scenele din străinătate, unde s-a remarcat prin calitatea vocală şi profesionalism. A cântat în sute de concerte şi spectacole, pe scene din Anglia, Franţa, Spania, Italia, Germania, Belgia, Olanda, Austria, Elveţia, Bulgaria, Rusia, Serbia, Polonia, Cehia, Slovacia, Turcia şi Japonia.
Marius Vlad Budoiu în Otello
Tenorul Marius Vlad Budoiu a abordat o largă paletă repertorială, de la lucrări ale lui Händel şi creaţii mozartiene la lucrări ale secolului XX şi producţii ale unor autori moderni. În ultimii ani a abordat repertoriul dificil pentru tenor dramatic, devenind singurul român care la această oră are în repertoriu Otello (Otello), Calaf (Turandot), Samson (Samson et Dalila), Don Alvaro (La Forza del Destino), Tannhäuser (Tannhäuser), Lohengrin (Lohengrin) şi Tristan (Tristan şi Isolda). Anul 2013 îl găseşte pe tenorul Marius Vlad Budoiu într-o perioadă fastă, el apărând sub bagheta maestrului Daniel Barenboim la Opera de Stat din Berlin, la Teatro alla Scala din Milano şi la Festivalul Proms, la Royal Albert Hall, la Londra. Între colaboratorii de renume ai tenorului enumerăm pe Rafael Frühbeck de Burgos, Peter Ruzicka, Gennady Rozhdestvensky, Antonio Pappano, Marek Jankovski, Friedrich Haider, Cristian Mandeal. A colaborat cu Filarmonica din München, Filarmonica din Hamburg, Staatskappelle Berlin, Berliner Symphoniker, Staatskappelle Dresden, Santa Cecilia din Roma, cu Operele din Bucureşti, Bratislava, Budapesta, Scala din Milano, Staatsoper din Berlin, Freiburg, Marseille, Toulon şi multe altele.
Pianistul Horea Haplea a studiat la Alba Iulia cu prof. Cristina Munteanu şi la Liceul de Muzică Sigismund Toduţă din Cluj-Napoca cu prof. Gerda Türk. În 2004 a absolvit Academia de Muzică Gheorghe Dima din Cluj-Napoca, Facultatea de Interpretare, specializarea Pian la clasa prof. Daniel Goiţi şi prof. Cipriana Gavrişiu şi Facultatea Teoretică, specializarea Dirijat vocal-simfonic la clasa prof. Florentin Mihăescu. În2006 a absolvit masteratul de interpretare pian la clasa prof. Daniel Goiţi şi prof. Adriana Bera. O serie de personalităţi muzicale l-au îndrumat în diferite specialităţi, precum Ferdinand Weiss (citire de partituri, analiză interpretativă comparată), Tudor Jarda (armonie) sau Peter Szegö (contrapunct, compoziţie).
Horea Haplea a fost premiat la concursuri naţionale şi internaţionale de interpretare, iar activitatea sa artistică include un număr impresionant de apariţii în recitaluri şi concerte. A colaborat ca solist cu orchestrele Filarmonicilor din ţară şi a susţinut recitaluri de pian şi recitaluri camerale. Pianistul are o susţinută activitate concertistică şi în străinătate. În 2012, Horea Haplea a obţinut titlul de doctor în muzică cu teza Aspecte ale stilisticii interpretative în Concertele pentru pian de Ludwig van Beethoven, avându-l îndrumător pe prof. univ. dr. Adrian Pop. În prezent este lector dr. la Academia de Muzică Gheorghe Dima din Cluj-Napoca (disciplinele acompaniament canto şi acompaniament lied-oratoriu) în cadrul Departamentului de Canto şi Artă Scenică.
Mari compozitori ruşi în conferinţa Vorbe despre muzică şi muzicieni
Dirijorul Tiberiu Soare
Fundaţia Calea Victoriei şi Teatrul Odeon vă invită sâmbătă 21 martie, ora 19.30, la Sala Studio, la un nou eveniment din seria conferinţelor interactive Vorbe despre Muzică şi Muzicieni. Ne vom reîntâlni cu dirijorul Tiberiu Soare, care ne va povesti despre mari compozitori ruşi din secolul al XIX-lea.
Pornind de la observaţia lui Venedikt Erofeev, care numea Rusia drept subconştientul Occidentului, putem spune că muzica rusească este o altă faţetă a Occidentului, conturată de cealaltă parte a oglinzii. Compozitorii ruşi ai secolului XIX reflectă Occidentul în felul lor, printr-un nou limbaj prin care încearcă să se exprime, diferit faţă de lucrările muzicale ruseşti precedente. Creaţiile lor pendulează între specificul naţional, dat de credinţele şi tradiţiile ruseşti, şi universalism.
Compozitorul rus Piotr Ilici Ceaikovski
Muzica rusească prinde un nou contur după 1850, prin apariţia compozitorilor din Grupul celor cinci: Mily Balakirev, César Cui, Modest Mussorgski, Nikolai Rimsky-Korsakov şi Alexander Borodin. Muzica lor transpune bogăţia folclorului rusesc în partituri şi o valorifică prin dezvoltarea unui stil naţional şi păstrând o notă proeminentă de realism în artă.
În paralel cu ei, Ceaikovski şi-a dezvoltat un alt tip de structurare a muzicii, ceea ce l-a făcut să fie primul compozitor rus acceptat ca fiind egalul celor din Europa de Vest. El a încercat să traducă spiritul autentic rusesc într-un limbaj muzical coerent, pe înţelesul muzicienilor occidentali. Astfel, Ceaikovski a riscat să fie undeva la mijloc între cele două culturi.
Portret din epocă al lui Modest Mussorgski
Întâlnirea dedicată compozitorilor ruşi face parte din seria conferinţelor Vorbe despre Muzică şi Muzicieni. Proiectul se derulează în mai multe episoade, de-a lungul cărora vom călători într-un bogat univers muzical şi ne vom delecta cu poveştile unor mari muzicieni. Acesta este al patrulea eveniment desfăşurat, care va fi urmat de o nouă întâlnire dedicată muzicienilor francezi.
