FOTO Pepenele de iarnă, fructul gigant din Africa cultivat la Buzău. Rezistă la îngheț și este sănătos

Un fruct gigant, originar din Africa, este cultivat de specialiștii Stațiunii de Cercetare-Dezvoltare pentru Legumicultură din Buzău.

FOTO Pepenele de iarnă, fructul gigant din Africa cultivat la Buzău. Rezistă la îngheț și este sănătos

Pepenele de iarnă, un fruct aclimatizat cu succes, la Buzău FOTO Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare Buzău

Un fruct gigant, originar din Africa, este cultivat de specialiștii Stațiunii de Cercetare-Dezvoltare pentru Legumicultură din Buzău.

Zefir este pepenele de iarnă, crescut în serele din Buzău, rezistent în timp și cu beneficii pentru sănătate. Fructul este asemănător unui pepene și poate fi păstrat, fără condiții de refrigerare, aproape jumătate de an. De aceea a fost și denumit „pepenele de iarnă”. Cercetătorii din Buzău spun că dă savoare mâncărurilor, dar poate avea și proprietăți curative.

În ultimii ani, Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Legumicultură din Buzău a făcut demersuri pentru aclimatizarea unor specii de plante aduse din cele mai îndepărtate colțuri ale lumii.

După mai multe încercări, specialiștii au reușit să aclimatizeze „pepenele de iarnă”, un fruct pe care rezistența în timp îl face cu adevărat special. Cercetătorii spun că poate fi păstrat până la șase luni, fără a fi nevoie să-l ținem la frigider.

„I se spune «pepene de iarnă», pentru că la exterior este acoperit de un strat consistent de ceară. Ceara îi dă fructului o rezistență mare la temperaturile de la noi. Noi recoltăm acum fructele și ele pot fi păstrate până la șase luni, fără refrigerare. Dacă sunt păstrați în pivnițe, rezistă până la șase luni. El se recoltează acum și poate fi consumat iarna”, ne-a mărturisit Bianca Kivu, cercetător științific în cadrul Stațiunii de Cercetare-Dezvoltare pentru Legumicultură din Buzău.

Pepenii de iarnă, în sera din Buzău FOTO Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare Buzău

 

Soiul de la Buzău a fost adus din Deșertul Kalahari, iar cei care au reușit să-l aclimatizeze l-au botezat „Zefir”.

„Pepenele de iarnă a ajuns la noi cu mai mulți ani în urmă, s-a încercat aclimatizarea lui și s-a și reușit. În anul 2021, văzând că soiul are potențial, am și omologat un soi cu numele de «Zefir»”, spune Bianca Kivu, cercetător științific în cadrul Stațiunii de Cercetare-Dezvoltare pentru Legumicultură din Buzău.

Pepenele de iarnă, ingredientul care dă savoare oricărui preparat

Chiar dacă este denumit „pepene”, „Zefir” nu este un desert dulce, așa cum sunt pepenii roșii sau cei galbeni pe care-i mâncăm pe timpul verii.

Specialiștii din Buzău susțin că, deși este considerat un fruct, această plantă este, mai degrabă, o legumă. Pepenele de iarnă este un ingredient care dă gust mâncării.

„Nu-l putem compara cu pepenii obișnuiți. Ca gust și textură a pulpei, nu seamănă cu pepenele roșu sau cel galben. În interior, pulpa este albă, mai crocantă și mai densă, iar la gust este o combinație de castravete cu dovlecel. În niciun caz nu este dulce și zemos. Poate fi consumat atât ca atare, cât și inclus în orice fel de mâncare. Este mai degrabă un ingredient în mâncăruri, nu un desert”, a explicat Bianca Kivu.

Fructul cu beneficii pentru sănătate

Oamenii care vin să cumpere pepenii de iarnă produși în serele Stațiunii de Cercetare-Dezvoltare pentru Legumicultură din Buzău apreciază fructul pentru proprietățile sale curative.

Pepenii de iarnă au beneficii pentru sănătate FOTO Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare Buzău

Studiile au demonstrat că planta poate avea efecte benefice asupra organismului nostru. Substanțele sale nutritive pot ameliora simptomele afecțiunilor digestive și depresia. Mai mult, se crede că ar putea avea efecte și asupra bolii Alzheimer.

„Ajută la tratarea bolilor gastrice, a depresiei și ar putea fi consumat ca adjuvant și în cazul bolii Alzheimer. Cine îl caută, îl caută pentru proprietățile sale pentru sănătate”, a explicat cercetătorul științific Bianca Kivu.

„Zefir”, în orice gospodărie românească

Chiar dacă a fost adus tocmai din Africa, soiul aclimatizat la Buzău nu este deloc unul pretențios. Orice gospodar poate cumpăra semințe sau răsaduri produse de Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru a înființa o astfel de cultură.

„Oricine poate cumpăra semințe și răsaduri. Cultura trebuie însă înființată într-un spațiu protejat. Plantele trebuie susținute și nu au nevoie de o tehnologie de cultură prea complicată. Nu este pretențios la boli și dăunători. Orice cultivator poate face față cu brio unei astfel de culturi”, mai spune Bianca Kivu.

Castravetele țepos, prietenul copiilor

Pepenele de iarnă nu este singura plantă exotică aclimatizată de cercetătorii Stațiunii de Cercetare-Dezvoltare pentru Legumicultură din Buzău. Originar din zona subtropicală a Africii, castravetele țepos s-a obișnuit și cu clima din România.

Castrvetele țepos din Buzău FOTO Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare Buzău

El îi face concurență pepenelui de iarnă, fiind îndrăgit mai ales de către copii. Are forma unei grenade, devine portocaliu atunci când fructul se coace și are… țepi.

„Mai avem iarăși un soi interesant, castravetele țepos. Fructele seamănă cu o grenadă, sunt verzi atunci când sunt tinere, iar la maturitatea fiziologică sunt portocalii și sunt acoperite cu mulți țepi”, mai spune Bianca Kivu.

Spre deosebire de pepenele de iarnă, castravetele țepos poate fi consumat ca desert, pentru că are un gust foarte dulce.

Gustul dulce la interior transformă castravetele țepos într-un desert aromat FOTO Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare Buzău

„Are la interior un miez gelatinos, verzuliu, suculent și are o combinație de gust între banane și kiwi. Este iubit de copii, îl luăm cu noi, iar cei mici sunt interesați”, mai spune cercetătorul științific Bianca Kivu.

Castravetele țepos a ajuns și în supermarketuri, vândut la bucată. Prețul unui astfel de fruct este de aproximativ 10 lei/bucată.

O muncă în echipă

Toate aceste plante nu ar fi existat fără eforturile comune ale cercetătorilor din cadrul Stațiunii de Cercetare-Dezvoltare și ale oamenilor care îngrijesc plantele.

„Este o muncă foarte mare. Nu suntem doar noi cercetătorii, ci și oamenii care lucrează pământul, plantează răsadurile, întrețin plantele. Suntem cu toții o mare echipă”, a mai spus Bianca Kivu.

Citiți și: Pepene cu gust de înghețată, taman în Buzău

Distribuie articolul pe:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.