Un oraș est-german interzice pe viitor instalarea de plăci memoriale ale Holocaustului – Stolpersteine

„Stolpersteine” sunt o caracteristică proeminentă a culturii de comemorare a Holocaustului din Germania.

Decizia de joi luată la Heidenau, un oraș de lângă Dresda, în statul Saxonia, vine în contextul în care AfD conduce în sondajele naționale, în fața CDU, partidul cancelarului Friedrich Merz, scrie Reuters.

AfD contestă memoria Holocaustului

Cofondatorul AfD, Alexander Gauland, minimalizează impactul epocii naziste asupra istoriei Germaniei și spune că reprezintă doar niște „găinaț de pasăre” într-o istorie altfel glorioasă a Germaniei de 1.000 de ani.

Consiliul local Heidenau a votat pentru oprirea amplasării altor plăci comemorative.

Viitoarele comemorări vor fi concentrate într-un loc memorial din cimitirul nordic al orașului, deși ideea Stolpersteine este tocmai ca memoria victimei să fie readusă în spațiul în care a trăit, nu într-un memorial rupt de cotidian.

Această decizia a alimentat dezbaterea privind aderarea CDU la „Brandmauer”, un paravan informal prin care principalele partide din Germania exclud cooperarea formală cu AfD.

Consternare în Bavaria

„Sunt consternată că un partid democrat a ales să susțină o manevră atât de transparentă a extremistului AfD”, a declarat Charlotte Knobloch, președinta unei asociații regionale evreiești din Bavaria, pentru grupul de ziare Funke.

Aprobarea moțiunii a contrazis o recomandare a administrației orașului.

„O interdicție generală asupra viitorului Stolpersteine ​​nu este nici necesară pentru crearea unui memorial central, nici justificată de propunerea în sine”, a declarat administrația orașului într-un comunicat înainte de decizie.

Susținătorii moțiunii au susținut că mulți locuitori au considerat Stolpersteine ​​în formă de piatră cubică nepotrivite, deoarece sunt încorporate în pământ și pot fi călcate pe ele.

Ce este Stolpersteine

În germană, „Pietre de care te împiedici” – Stolpersteine este numele unui proiect memorial european dedicat victimelor nazismului.

Sunt mici plăci cubice, de obicei din beton, acoperite cu alamă, montate în trotuar, în fața ultimei locuințe în care o persoană persecutată de naziști a trăit liber. Pe placă apar, de regulă, numele, anul nașterii și informații despre deportare, persecuție sau deces.

Proiectul a fost inițiat în 1992 de artistul german Gunter Demnig. Ideea este ca memoria victimei să fie readusă în spațiul cotidian, exact în locul în care acea persoană a locuit, nu într-un memorial separat.

Numele „Stolpersteine” are și un sens simbolic: trecătorul este invitat să se oprească și să „se împiedice” cu mintea, nu literalmente, de povestea unei persoane.

În proiect sunt comemorați nu numai evrei, ci și romi și sinti, persoane cu dizabilități, opozanți politici, homosexuali, martori ai lui Iehova și alte categorii persecutate de regimul nazist.

Astăzi există zeci de mii de Stolpersteine în numeroase țări europene, inclusiv în România.